At the end of 2023 people went together to celebrate the trip into a new year. California is between the last two states of US celebrating the new year. At one of such gathering, in Mountain View, California, people spoke about… professor Stanasila. Three mathematics university professors and PhDs in Berkeley and France were present. Three CEOs were present. Other PhDs in medical and other sciences were there. They did not have badges, they did not show their titles of degrees, but the subject went to math, physics and high tech. And, of course, the discussion was focused on the achievements of professor Stanasila. Only two of the participants had him as a professor. The others were math graduates or other sciences graduates. They commemorated the work, humor, mentorship of professor Stanasila. Let’s hope that the Romanian authorities and leaders will succeed this year to do more for preserving the meritorious work and life of this remarkable education leader.

De curând, doi foști studenți ai regretatului profesor Octavian Stanasila, Val Tannen (Valeriu Breazu) și Dan Suciu, care au fost invitați sa participe la una din cele doua emisiuni realizate prin grija și ajutorul aceluiași Eleodor Bistriceanu, primul doctorand al profesorului Stanasila, au venit in Silicon Valley, la Berkeley, la simpozioane și sa țină niște cursuri. Val e profesor la Penny, iar Dan la Washington University din Seattle. Cei doi s-au întâlnit cu mine și cu Nelu Mihai, alți doi foști studenți ai profesorului și participanți la aceeași emisiune “Oameni cu poveste”. Bineînțeles ca întâlnirea a fost in casa unei absolvente a unei facultăți legată de matematica, chiar a facultății de matematica, Daniela Florescu. Bineînțeles ca Nelu, Daniela și Dan au lucrat la in moment dat la Bell Labs in New Jersey. Nu intamplator Val si Nelu au făcut școlile primare si liceul in același oraș, celebru si pentru matematica, fizica, dar si pentru poezie (Nichita Stanescu etc.), satira (Caragiale), petrol si multe altele (primul oraș care s-a declarat Republica independența; Republica aceea a durat puțin, însă). Eu, Val, Dan si Nelu i-am fost studenți profesorului Stanasila, la Automatica. Nu din întâmplare Daniela, Val și Dan au lucrat in același domeniu: baze de date. Desigur ca Daniela a făcut încercat sa facă meditații la matematica cu profesorul Stanasila, obligată de părinți, dar profesorul, după ce i-a dat niște probleme de rezolvat, i-a spus ca nu are nevoie de meditatii, Bineînțeles ca Val, cu care nu ma văzusem niciodată, mi-a spus când m-a văzut: “Noi doi am corespondat și vorbit atât încât ne cunoaștem de o viata” (sau ceva echivalent). Și bineînțeles ca in discuțiile noastre s-a vorbit despre profesorul Stanasila. Bineinteles ca la prima întâlnire a fost si un profesor de la Zürich University, prieten cu grupul Val si Daniela. Bineînțeles ca s-a vorbit si ca poetul Nichita Stanescu a fost căsătorit întâi cu sora altui profesor din același oraș unde au învățat Nelu și Val, profesorul Mircea Petrescu, care a înființat facultatea de Automatica și Calculatoare. Se poate continua cu legăturile cu matematica și profesorul Stanasila. Eleodor Bistriceanu mi-a spus odată despre o teorie matematica despe “Six Degrees of Separation”. Desigur ca exista și un film bun făcut cu acest titlu. Noi toți cinci care ne-am întâlnit de curând am fost legati de profesorul Stanasila și ne-am simțit ca niște prieteni care am avut norocul sa avem același extraordinar mentor. Iata cum profesorul construiește relații și după trecerea sa. Ii suntem recunoscători

Val Tannen (Valeriu Breazu) is a professor at Penny University and the former student of the professor, living in US, very dedicated in keeping the post-mortem image and respect of / for professor Octavian Stanasila at the proper, deserved level. These article was found online. It was written in 1980 or so.
https://dblp.org/pid/60/683.html

Multe s-au spus și se mai spun despre Educație și despre rolul ei în formarea unui individ, a unui colectiv, in ultima instanță a unei comunități delimitate de conceptul și trăsăturile vag definitorii de „țară”. De impactul Educației asupra noastră. Nu cred că e destul timp și spațiu aici să disecăm aceste relații în detaliu, și care sunt starea sau ‘nevoile’ Educației în Romania. Nici că aș revendica cumva vreun drept de proprietate la o viziune mai completă ca a altora, ca de exemplu cei care se ‘zbat’ în interiorul sistemului, atât la nivel micro, cat și la nivel macro. Îndrăznesc doar să folosesc puterea povestirii în a ilustra câteva puncte personale de vedere, pe teme cel puțin adiacente.

In primul rând, aflând cu întârziere de decesul profesorului Octavian Stănășilă, am avut (din nou) sentimentul unei pierderi majore, marcate profund de un simțământ al ireversibilității, al regretului că viața ne oferă uneori doar întâlniri trecătoare între oameni grăbiți și mistuiți de pasiunea și ardoarea propriei călătorii, precum pe peronul unei gări, cum ar spune un alt regretat Octavian, Paler. Dumnezeu să îl (îi) ierte. Asemenea momente ne creează prilejul să ne revizuim atât relația emoțională, afectivă sau de suflet cu anumite personalități extraordinare precum Profesorul Octavian Stănășilă, dar și să facem „la rece” bilanțul cognitiv al faptului împlinit, petrecut deja, și consecințele mai largi asupra altora, față de care putem dezlega sau decupla relația emoțională. L-am întrebat de curând pe un bun prieten de-al meu dacă l-a avut la ore pe profesorul Stănășilă când era student la facultatea de electronică. Mi-a răspuns că, deși știa de el din nenumăratele tratate și culegeri de probleme, nu a „avut norocul” sa îl aibă la clasele lui, deși a „încercat din greu”... L-am întrebat același lucru pe un membru al familiei mele, absolvent de automatică, și mi-a răspuns că, absolut, a fost foarte memorabil sa îl aibă pe profesorul Stănășilă la două cursuri în facultate. Personal, l-am cunoscut foarte puțin pe profesorul Stănășilă, aproape in trecere, în primul rând din culegerile de probleme de matematică pe care le devoram cu plăcere în gimnaziu și în liceu, când mergeam la olimpiadele sau taberele naționale de matematică. Pentru mine: regret, ireversibilitate, nostalgie. Pentru alții, care nu l-au cunoscut: o pierdere ne-evaluabilă în deplinătatea efectelor, sau ceva greu cuantificabil, intangibil. Pentru cei care l-au cunoscut mai bine: neîndoios, durere, regret, refuz de a accepta realitatea crudă.

In clasa a șaptea, am avut prilejul să fiu trimis de școala mea de atunci într-o tabără de matematică in localitatea Bucșoaia (județul Suceava), aflată la poală de munte domol bucovinean, la numai câțiva zeci de metri de o mină de uraniu, încă activă (fapt ce aveam să îl aflu mai târziu). Acolo, organizatorii au avut inspirația să îl invite pe profesorul Gheorghe Marchitan de la liceul Ștefan cel Mare din Suceava, sa țină o lecție de matematică pentru elevii participanți in această tabără, care s-a dovedit mai târziu a fi un incubator de selecție și pregătire a viitorilor „olimpioți” suceveni ai generației mele. Acea oră mi-a rămas întipărită în memorie precum un text sacru înscris pe un papirus perfect păstrat peste timp. In momentul când a apărut in fața clasei, cu un aer serios și concentrat la ceea ce făcea și cu cuvinte atent alese si cântărite, mi s-a părut ca îl cunoșteam dintotdeauna, ca și cum îl văzusem pe coperta unei cărți (căci semăna foarte mult cu Mark Twain, aveam să realizez mulți ani mai târziu). Cu păr albit prematur și lung, pe care și-l îndrepta cu mâna din stânga spre dreapta din când in când, cu o mustață gri stufoasă, cu un zâmbet măsurat, dar fermecător și cald, și cu o seriozitate sugerând că nu e loc de glumă când e vorba de a dezlega misterele matematicii și a dezlănțui puterile minții omenești in defrișarea acelor desișuri fascinante ale unei realități complet ascunse nouă pană atunci.

Acea apariție a fost ce a cizelat în mintea mea tânără și pentru totdeauna imaginea „primordială” a profesionistului „absolut”, cu imaginea perfectă creată de vestimentația (întotdeauna) elegantă, de seriozitatea și concentrarea deplină, dar mai ales calmul și claritatea prezentării. In acea oră ne-a predat despre metoda inducției matematice. Cu un talent pedagogic absolut, cu un tempo controlat și cu repetiții sumative absolut perfecte. Deși era un pas uriaș pentru nivelul nostru, a fost un moment magic, de neuitat. Și a avut perfectă dreptate: cu o abordare potrivită și cu claritate în prezentare, inducția matematică este o unealtă de neprețuit, pe care și un copil de gimnaziu o poate înțelege și aplica. Pe mine personal, acel moment m-a dus pe un drum nu numai de rezolvitor de probleme, dar m-a învățat cum să generalizez problemele rezolvate într-un mod neașteptat, creând un mod de a gândi pe care nu l-am mai părăsit niciodată. Pe care l-am aplicat de multe ori acasă, când îmi făceam temele la matematică, la olimpiade și concursuri de matematică, sau mai târziu, in medicină.

Nu am nici o îndoială că personalitatea magnetică și lecțiile absolut inspiraționale ale regretatului profesor Gheorghe Marchitan au influențat de-a lungul anilor in felul acesta nu numai pe Octavian Ioachimescu, dar și pe multe alte generații de elevi din Suceava și nu numai. Atâtea generații de copii talentați și de minți incredibile. Dacă toți acești rezolvitori și generalizatori de probleme ar fi acum în sistemul educațional romanesc, nu am mai vorbi deloc despre Educație. Dar asta e (aproape) altă discuție.

Dupa ce s-a scris despre premiul "Octavian Stanasila" acordat celor trei olimpiadisti participanti la olimpiada internationala de matematica din 2021-2022, am contactat pe laureata din Suceava, Maria Cristina Popa, absolventa de liceu in 2023, participanta ani de-a randul si la olimpiada de fizica.
Am aflat totodata de dr. Octavian Ioachimescu, din SUA, medic din WI, care insa si-a urmat liceul la acelasi liceul la care a invatat si laureata Maria Cristina Popa. Prin dr. Octavian Ioachimescu am aflat ca exista o frumoasa initiativa de sprosorizare sau cel putin incurajare a eforturilor elevilor de la liceul "Stefan cel Mare" din Suceava, Romania, de a invata si de a putea astfel participa la olimpiade. Octavian Ioachmescu si profesor dr. Marius Marchitan, matematician, fiul altui regretat profesor de matematica, Gheorghe Marchitan, care a predat la acest liceu din Suceava, au iniitat premiile "Gheorghe Marchitan". Iata lista de laureati pentru matematica
http://premii.aczsite.net/laureati.php
Cu amabilitate, Octavian Ioachimescu ne-a furnizat numele celui care conduce acest liceu, profesor de matematica Dan Popescu, cu care am vorbit si care il stia pe regretatul profesor Octavian Stanasila.
Am aflat de la dansul si despre alti profesori meritorii care au transformat acel liceu intr-o companie ce "produce" olimpiadisti in matematica, fizica, limba germana, religie etc.
La sugestia lui Val Tannen, profesor universitar la Penny University SUA, am inceput sa incercam sa ajutam pe acesti tineri olimpiadisti si sa le mentinem viu interesul si entuziasmul pentru matematica, fizica, educatie de inalt nivel.
Am mai aflat si de doamna profesor de fizica Amoraritei Carmen Elena, care este si membru al Corpului National de experti in management educational din Romania.
Felicitari tuturor, profesori si elevi de la liceul Stefan cel Mare din Suceava, Romania, ca si dr. Octavian Ioachimescu.
Nu de putine ori cei care au contribuit la acest site au subliniat lipsa pregatirii in matematica si fizica a multot "programatori", ingineri etc. Romania se dovedeste a continua local, in colturi aparent uitate de lume, ceea ce a inceput profesorul Octavian Stanasila, cel care a scris chiar si manuale de matematica si fizica pentru elevii de scoala elementara. Lucrurile facute bine si cu pasiune si dedicatie de catre profesorul Stanasila sunt continuate, chiar si in coltul de tara care se numeste Suceava.

Today, looking to invite an important mentor who continued to help "Scoala Normala Superioara" Bucharest, founded by professor Octavian Stanasila, we found out about the passing of Adrian Lustig.
When invited to write about professor Stanasila Adrian was prompt and his notes are here, on this site. Adrian had professor Stanasila as math professor, at University "Politehnica" Bucharest. As a researcher at the best research institute in Romania, ITC, Adrian was the youngest engineer in computer science in Romania who obtained his PhD title before 1989. Adrian became a successful business man and a play writer, an author, after 1989, after having executive positions in computer science research at ITC. RIP Adrian Lustig

Dupa publicarea istoriei din 25 mai 2023 am aflat despre un congres de matematica  2023 organizat de un institut al Academiei Romane, IMAR, de o lista a matematicienilor de origine romana din lume, de licee de provincie din Romania care scot "pe banda rulanta" "olimpiadisti" la matemaitca, fizica si alte subiecte, despre o greva salutara si necesara a profesorilor din Romania, platiti ca si cum nu ar fi parte din unul din cele trei domenii care asigura puterea si securitatea unei tari (educatie, medicina, armata), greva urmata de o indecenta (caci ataca ce au obtinut profesorii romani prin greva lor recenta) alta greva a magistratilor nepensionati (platiti de statul roman cu mult mai mult decat sunt platiti profesorii, magistrati care cer sa fie pensionati in continuare cu pensii "speciale" (a se citi "uriase") acordate pe criterii aplicabile numai anumitor categorii favorizate, nu se stie pe ce criterii(. Magistratii activi, chiar si cei fara experienta, cer chiar acum, chiar in aceste zile, incalcarea sau schimbarea a ceea ce au obtinut profesorii prin greva lor, adica cer asigurari ca vor avea mereu pensii speciale calculate pe criterii diferite de cele pentru restul populatiei, fara a fi parte din vreunul din cele trei domenii sus mentionate, In Romania pensionarii "de rand", "nespeciali", traiesc, in majoritatea lor, din pensiile de stat, adunate in timp din "contributii la fondul de asigurari speciale", contributii varsate de fapt la un "buget unic", din care fiecare minister sau entitate de stat primeste bani dupa alte criterii, fara legatura cu contributiile aparent "dedicate".
Am aflat, de asemena, si de o lege noua a invatamantului din Romania (in care, la "calitate", se mentine fara sens o asa zisa "ordonanta de urgenta a guvernului Romaniei" din 2005, despre niste non sensuri denumite ridicol "calitate")..Profesori universitari din Romania au incercat, cu disperare, sa schimbe aceasta lege a invatamantului, dar sistemul din educatie este, se pare, plin de "rubedenii" sau protejati ai politicienilor sau "alesilor" aflati la putere in Romania, fara legatura cu educatia si cu calitatea, dar care, mai grav, nu inteleg ce rol major ar trebui sa aibe educatia intr-o tara care nu are niciun viitor daca nu schimba regulile si sistemul educativ.
Profesorul Stanasila, ca si zecile de mii de profesori din Romania, a avut o pensie normala, nespeciala, adica ridicol, revoltator de mica. Greva magistratilor este un afront adus tuturor celor care au lucrat in educatie in Romania, dar si celor care au beneficiat in trecut de o educatie de calitate in Romania. Pensiile speciale sunt un afront adus tututor celor care nu au pensii speciale in Romania. Aceasta nu este o opinie personala, este o realitate dovedita si de statistici.
Profesorul Stanasila a gandit ca un educator vizionar. Unii, care se autodenumesc "elita matematicienilor romani" au indraznit sa il critice, chiar pe acest site, fara ca ei sa fi ajutat cu ceva vreun elev roman olimpiadist sau meritoriu, vreun student in cautare de serviciu in SUA sau Europa de Vest sau Romania. Profesori universitari, cercetatori, profesionaisti, executivi, din SUA mai ales, au cerut sa se ia pozitie in acest site, impotriva denigratorilor. Cei care l-au criticat post mortem pe profesorul Stanasila nu iau insa nicio pozitie fata de "pensiile speciale", nu se gandesc ca si ei vor avea o pensie mica, insuficienta, revoltator de insuficienta pentru un trai normal, daca discriminarea din sistemul de pensionare din Romania nu va fi curmata. Domnii si doamnele care l-au atacat ignobil pe profesorul Stanasila este evident ca si-au ales gresit campul de lupta. Nonvaloarea este promovata acum in Romania, mai pregnant decat in trecut, iar repercursiunile acestei promovari sunt grave, adanci, si pot deveni ireparabile, mai ales in educatie. Nici aceasta nu este o opinie personala, exista statistici care confirma existenta prejudiciilor sus amintite, statistici din surse de incredere, oficiale, pe care nu le furnizam din lipsa de spatiu.
Acum, unii din cei care au rezultate profesionale identificabile si reale s-au oferit sa fie mentori ai studentilor si elevilor buni si pasionati din Romania. Oferta de ajutor a pornit si de la existenta acestui site despre regretatul profesor Octavian Stanasila, de fapt de la munca profesorului Octavian Stanasila, care a creat discipoli, oameni apti sa identifice, sa aprecieze, sa promoveze si sa creeze valoare.
Mai simplu spus, chiar daca s-a promulgat zilele trecute o lege, fara valoare, a invatamantului din Romania, cei care au avut mentori si profesori ca profesorul Stanasila vor sa ajute tinerii ambitiosi si dornici sa invete si sa creeze ceva util prin ceea ce ei vor invata.
Se pune intrebarea: cati dintre cititori sunt in contact cu licee, scoli din Romania care "produc" olimpiadisti sau profesionisti ce mare calitate si eficienta in domenii strategice?
Cati dintre cititori vor sa ajute astfel de tineri romani, ce nu au mari sanse sa isi valorifice talentul si apetenta pentru stiinta, arta etc. in Romania, daca nu sunt ajutati de unii care pot sa ii ajute cu adevarat?

https://jurnalul.ro/stiri/educatie/premiul-de-excelenta-octavian-stanasila-acordat-olimpicilor-la-matematica-900111.htm
https://jurnalul.ro/thumbs/big3/2022/05/07/premiul-de-excelenta-octavian-stanasila-acordat-olimpicilor-la-matematica-18786011.webp
AZI, la implinirea a trei ani de la disparitia regretatului Profesor Octavian Stanasila am gasit acest articol publicat in 2022, despre acordarea unui premiu de excelenta “Octavian Stanasila”;celor trei elevi romani olimpiadisti la matematica: Constantinescu Iustinian Cristian, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, Popa Maria Cristina, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava și Dragomirescu Robert, Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București.
Felicitari, chiar daca sunt putin tardive, celor trei elevi, dar si celor care au Infiintat acest premiului omagial. Ar fi util daca s-ar identifica acesti initiatori, ca sa ii cunoastem. Pe cei trei elevi premiati ii invitam sa citeasca din acest site despre regretatul Profesor Stanasila, care are admiratori in toata lumea. S-ar putea sa le fie util sa se conecteze cu fostI studenti si colegi ai regretatului Profesor Stanasila.
Redam continutul articolului:

“Universitatea POLITEHNICA din București susține excelența în educația preuniversitară prin recompensarea performanței din învățământul liceal pe care elevii claselor a – XI-a au înregistrat-o la olimpiada națională de matematică.

In SUA profesorii de matematica de scoala elementara si medie de obicei nu au calificare universitara, ei au manuale speciale pentru profesori, cu lectii si probleme rezolvate, manuale diferite de cele pentru elevi.
AcestI invatatori de fapt invata lectia ca pe o poezie, pe care o recita elevilor.
Elevii nu sunt niciodata chemati la tabla ca sa rezolve o problema de matematica, ca sa “ nu fie pusi in situatia de a fi ironizati de ceilalti elevi, discriminati, discreditati, adica nu se prea face matematica cum se facea in Europa.
Am gasit aceasta fotografie a copertei unei carti scrise de cei doi profesori soti, doamna profesor Tataiana Stanasila si regretatul profesor Octavian Stanasila. Nu se stie care este povestea aparitia acestei carti, dar pentru ca asta zi se implinesc trei ani de la disparitia regretatului profesor Octavian Stanasila readresam condoleante familiei Profesorului si asigurarea ca Profesorul va ramane mereu viu in sufletele noastre, si prin ce a facut pentru noi. 

Profesorul Stanasila a fost si un mentor pentru multe generații de tineri. De curând, o cercetătoare românca-americanca, cu PhD luat in Franța, cu experiența de lucru la Bell Labs și alte firme de prestigiu, absolventa de matematica, îmi povestea cum părinții ei au vrut ca ea sa facă meditații la matematica cu Profesorul Stanasila, ca sa fie siguri ca ea va fi admisa la facultatea de matematica a Universității București. In România admiterea la universitate se făcea in baza unor examene dificile, la mai multe materii, legate de profilul facultății respective. Nu așa se procedează in Statele Unite ale Americii, unde nu se dau examene de admitere, de obicei. Profesorul Stanasila a avut o discuție cu tânăra aspiranta la profesia de matematician, i-a dat niște teste și apoi le-a spus părinților ei ca el pariază ca fata va intra la Matematica fără meditații. Și așa a fost.
O alta poveste este legată de respectul și onoarea acordate in trecut profesorilor. Cartierul Vatra Luminoasa din București, România, are o parte din el format din vile, construite in anii ‘40. Ceea ce este de apreciat este ca acele vile erau trecute pe actele de proprietate ca “locuințe eftine”. Dar vilele nu erau pentru oricine, erau pentru intelectualii săraci: unele erau pentru medici, altele pentru ofițeri, și altele pentru profesori, adică pentru trei categorii de profesioniști fără de care o țara nu poate progresa și exista. Mai mult, străzile purtau și ele nume de medici (Dr. Ottoi etc.), ofițeri (Lt. Romulus Bazar Niculescu, Str. Maior Ion Coravu etc.) și profesori. Acum străzile cu nume de profesori au fost redenumite: au nume de actori. Am scris odată ca vom cere Primăriei Bucureștilor sa folosească numele Profesorului Stanasila pentru a boteza o strada din București, eventual in zona Pipera, Aurel Vlaicu unde sunt și companii “de IT” cum se spune in România. Nu am reușit. Poate cineva din România va merge la Nicușor Dan, primar al Bucureștilor, ca sa ii aduca aminte de aceasta cerere a absolvenților de Politehnica bucureșteană. Oricum, acum se vorbește de greva a profesorilor in România. Indiferenta politicienilor romani fata de profesori și calitatea educației sunt evidente.
De curând, o alta prietena din New York City a trimis o cronica la un film romanesc pe care l-a văzut in NYC, film premiat in 2022 la Cannes. Filmul evoca un DJ de excepție care a făcut educație muzicală multor generații de liceeni și studenți romani, prin postul de radio Europa Liberă, post interzis celor din țările din lagărul comunist din Europa de Est. Nu am gasit filmul acela in SUA, dar am gasit altul, tot despre tineri și un profesor de istorie. In acel film romanesc s-a regăsit ceea ce se vedea și la teleconferințe ținute de executivi din România, care nu reușeau sa vorbească in romană, ci amestecau cuvinte sau fraze in engleză, rostite cu un accent puternic, dar folosite ca nuca in perete și ca sa umple cu nimicuri timpul participanților la conferința. La fel, in filmul romanesc, tinerii vorbeau un amestec de romană și engleză, incalificabil. Jocul tinerilor actori era mediocru, scenariul era si el mediocru; singurele personaje bine jucate erau ale polițiștilor de la o secție de poliție din Vama Veche si al unui tata al unei liceene care primise o bursa la Princeton University (bineînțeles ca actorii respectivi erau actori cu experiența, foarte buni, si care distrugeau astfel ceva din mediocritatea filmului). Limba romană e schingiuită mult in România. Oare ce se preda acum la gramatica limbii romane in școlile de stat unde profesorii de romană sunt plătiți mai prost decât un șofer de la un minister? 
 Cum romanii totuși au umor chiar și atunci când trec prin mari greutăți ne asumam riscul de a pune o gluma grafica, care însă trebuie sa fie interpretata ca un semn dat celor care ar trebui sa se ocupe sa asigure o buna educație in România, dar sa si onoreze profesorii de mare valoare, cum a fost profesorul Stanasila. De ce s-a scris despre filme si romană amestecată cu engleză? Căci si in gluma grafica de mai jos exista pe fundal ceva legat de limba romană corecta, puțin probabil a fi cunoscuta de “nepalezii profesori” ”vizați” de guvernanții romani autoateștiutori (sau poate soluția cu profesorii nepalezi a fost data de sistemul ION, aducătorul de solutii pentru guvernanții romani contemporani). RIP Profesor Stanasila. 
 

Ma gândesc trist la familia dn ului profesor care sigur n a trecut de marea pierdere la fel ca și eu cu tatăl meu

https://youtu.be/j16dTKejzQ8

Ramas bun pentru vecie

Astazi, cand Prof. Octavian Stanasila ar fi implinit 83 de ani, nu se poate sa nu solicitam UPB sa il comemoreze pe Prof. Stanasila, caci in curand se implinesc doi ani de la trecerea sa in nefiinta.
Se pare ca UPB a initiat actiuni de "educare" a studentilor pentru a face fata viitorului profesional, invitand asa zise personalitati din strainatate care nu intotdeauna sunt reale personalitati si in niciun caz nu au avut atatea contributii in formarea de profesionisti in inginerie ca regretatul Prof. Octavian Stanasila.
In numele fostilor studenti ai Prof. Stanasila, de pe continentul american si nu numai, adresam rectoratului UPB rugamintea de a a-l comemora pe regratatul Profesor, asa cum incepuse in 2020.
Valoarea umana si profesionala ar trebui sa fie criterii de baza in alegerea celor desemnati sa se adreseze studentilor romani, si asa probabil debusolati de situatia socio-economica, politica si de conflict din Europa de Est care marcheaza in mod obiectiv si viitorul lor.
Daca rectoratul UPB nu rezoneaza, atunci poate cei de la Automatica si Calculatoare vor face ceva ca sa se implementeze recunostinta fostilor studenti ai Prof. Stanasila. Sa vedem....

The head of the Health Department of the Romanian government just quit, in order to implement some political tactics. That was today or yesterday. On Sunday two VIPs of Romania died in the same hospital where Prof. Stanasila was for a while, before becoming more ill.
In Romania the forth wave of covid-19 pandemic is acute and scary.
It seems that Ion Caramitru cause of death is a nosocomial infection. "Nosocomial" means "originated in a hospital".
It is evident that nobody in Romania does not analyze the hospital disinfection procedures. Or they do not have any procedures. They do not have databases with the patients' history, medical tests results, they do not have procedures to make appointments online to the state medical facilities. More than that, they do not have disinfected bathrooms, they do not know how to disinfect properly the tools that are introduced in the body of the patients. etc. It is not the duty of the doctors to create such procedures or software. Lets say that they do not have medical analysts, they do not have the equipment and tools because they do not have money. They do not have money in the state health system (centralized system) because it seems that nobody cares.
Cursing in the parliament, launching attacks personally toward the political opponents or commentators (probably they will attack me also, but I cite the Margaret Thatcher saying: “I always cheer up immensely if an attack is particularly wounding because I think, well, if they attack one personally, it means they have not a single political argument left.” ) The politics and politicians should not be more important than the health of population.
Solutions for the health system and money to implement them are here in US and Canada, are well known in many countries, but in Romania the head of the Health Department abandons the patients during a pandemic.
The run away of the Health Department of Romania was not based in the death of two more cultural and sports personalities who died in the same day, in the same hospital in which Prof. Stanasila had the cause of his death. It is a matter of priorities.
I wrote about another personality who is in the same hospital Elias and does not have any treatment for his disease. The doctors no not imagine that there is another way to care about such patient, probably they know that the money for health, taken from the salaries of the employees, go directly to the centralized state account, and they do not go to the Health Department. I can continue to describe the financial absurdity and preferential, unfair way la let on the last level of priority the financial needs of the state hospitals and clinics. I know such details from good Romanian doctors, university professors, ashamed that the Romanian hospitals I visited were worse than an animals farm in US or, lets say, The Netherlands etc. And the difference comes from indifference, bad business and financial planning at the highest level of Romanian health system, and from the FEAR. FEAR TO ASK FOR SOLUTIONS. It is a fashion now to invoke the freedom not to wear a mask. Not only in Romania. But in Romania how many individuals ask the Romanian government to solve the problems in the health system? There are only  few people doing it: a journalist at a sport magazine, married to a doctor in a Bucharest hospital, the journalists who revealed the truth about the disinfectant scam a couple of years ago, some patients abandoned in the prehistoric hospitals, the families with relatives who died form nosocomial infections etc. Some doctors leave the country, for a better wage and a better system. And their number is higher. Who cares about what is left in Romania and the health of the Romanians who live or return to live in Romania?
The Romanian president had a friend who died of cancer, after being treated in United States (because Liviu Iftode was a university professor in New York). Liviu Iftode was buried in Romania. What the Romanian president learnt in the interval from the death of his high school friend to the day when Caramitru and Patzaichin died? To make a statement is not enough. Mr. President, the health of the Romanian citizens living in Romania is the first priority because a country cannot exist without healthy citizens. Liviu Iftode was a student of Prof. Stanasila, who died in 2020 in Romania, having as president the friend of Liviu. Elias is also the hospital of the Romanian Academy and of the Jewish Romanian minority. No funds exist for this special hospital. No funds exist for the other state hospitals and clinics. Why?
RIP Liviu Iftode

RIP Octavian Stanasila
RIP Ion Caramitru
RIP Ivan Patzaichin

M-am gandit mult pana sa scriu aceasta poveste, dar m-am decis totusi sa relatez unele aspecte despre care cred ca aduc putina clarificare despre tragica experienta a Prof. Stanasila in spitalele romanesti.
Acum doua zile am aflat la ce spital a fost internat Prof. Stanasila. Cum? Un absolvent de Automatica, fratele unei prietene, si ea absolventa de Automatica, este grav bolnav la acelasi spital. Acest bolnav a fost asistent la Facultatea de Automatica, catedra de calculatoare, predand sisteme de operare. Apoi a lucrat la Fabrica de Calculatoare la celebrul laborator condus de A. Gayraud. Apoi a lucrat la Google. Si ami apoi, cum spunea un alt absolvent de Automatica, a trecut in domeniul culturii, mai precis in muzica. Organiza concerte si festivaluri de muzica clasica, intre care Festivalul George Enescu, de muzica usoara, de muzica populara si nu ocolea niciun fel de concert sau instrumentist sau cantaret care i se parea interesant sau de valoare.
Care este asemanarea de situatii? Se pare ca niciunul din cei doi nu au beneficiat de tratament in acel spital, pe vremuri cel mai bun spital din Romania. Culmea, spitalul este spitalul Academiei Romane. Mai clar spus: Mihai Hristu, cel care acum este bolnav, nu a fost tratat de boala care este cauza problemelor sale medicale si nu este tratat nici pana acum. Medicul care l-a consultat in trecut de boala majora nu a fost anuntat ca acum este din nou internat in acelasi spital. Cum se face ca intr-un spital al Academiei Romane sa existe atata lipsa de proceduri, lipsa de comunicare, incat erorile administrative sa dicteze, ci nu nevoile pacientilor si nevoile medicale?
Mai mult, regretatul Prof. Stanasila nu mai putea comuncia cand a fost internat in acest acelasi spital. In mdo cert, doamna sa, sotia dansului, nu se putea descurca si vremurile de stare de urgenta cand, ca si acum, nu se putea discuta al telefon cu niciun medic ce ar fi putut fi informat cine era Prof. Stanasila si ce probleme medicale avea. Pentru ca daca niciun medic nu putea fi informat, cum se poate face ca o decizie medicala corecta sa fie luata? Lipsa de comunicare in cazul medical al ecelui mai comunicativ si excelent orator din Automatica probabil ca a fost una din cauzele principale ale sfarsitului sau prematur si nedrpet. Acum, dupa peste un an si jumatate, imi amintesc cu indignare de cea mai raspandita fraza de dinainte de 1989: "Nu ai pe cineva, nu cunosti pe cineva la...?"
Ei bine, si aucm sunt nevoita sa intreb pe academicienii romani, mai ales pe cei cu legaturi cu Automatica, pe ministrii si fostii ministri, pe pensionarii, pe profesorii, pe cei care citesc aceasta pvoeste: aveti pe cineva care cunoaste la spitalul Academiei Romane ca sa putem sa il ajutam pe Mihai (Misu) Hristu sa fie consultat si sa primeasca atentia si ajutorul profesional al medicilor? Sau daca acest spital nu gaseste rapid o solutie, cum se poate obtine o a doua sau a treia opinie medicala (cum se face ?
in SUA)?
Si mai grav este situatia financiara a acestor doi oameni de valoare legati de Automatica. Nici profesorul nu avea si nici Mihai nu are o pensie ca a unui judecator, politist, fost deputat sau guvernant. Si am pus problema unui cont de caritate, de donatii pentru cei ca Mihai. Am discutat cu directori de banci din Romania, intraband ce si cum. Ei bine, nu numai ca nu exista scutire de comisioane pentru conturile de donatii, dar daca se face o donatie in USD, bancile romanesti fac transferul in USD, apoi convertesc in Euro, si apoi convertesc in lei, chiar daca se cere sa se mentina banii in euro sau USD. SI in plus mai aduaga si comisioane de conversie. Fara comentarii. Mi-am dat seama ca cei din Romania nici nu cunosc ca in SUA, cele mai multe banci nu iti iau comision la depuneri, la ridicari de bani din cont, la transferuri internationale etc.
Deci, va solicit ajutorul. Ca sa il ajutam pe Mihai Hristu, care cred ca a fost studentul sau colegul regretatului Prof. Stanasila. Nu stiu acum cum, cu "pile" la spitalul Academiei, cu o vorba "buna" la cei care ii pot sensibiliza pe medicii de acolo, prin sugestii ca spitalul acela sa primeasca fonduri sa angajaeze personal (caci nici macar personal suficient nu are spitalul), cu sugesiti de cum sa implementeze diverse programe ca bolnavul sa isi poata accesa contul personal cu analize, imagini de la tomografii, ecografii, RMN si altele, cu evident avizetelor, cu lista medicilor care sa poata vedea cand un bolnav de al lor e din nou internat in acelasi spital dar la alta sectie si tot asa, adica nu ca in SUA, dar macar ceva cat de cat minimal care sa elimine absurdele situatii ce apar in Romania.
Habar nu am cine e ministrul sanatatii in Romania si nici nu conteaza, ceea ce este evident este ca in Romania vietile oamenilor se pierd fara rost, ca in cazul regretatului Prof. Stanasila, sau sunt puse in pericol, cum e cazul lui Mihai Hristu, fara rost caci factorii de decizie din domeniul sanatatii nu se  consulta cu nimeni din alte sisteme de sanatate din alte tari si pentur ca spitalele de stat sunt cenusarese sistemului medical din Romania. Cei din sistemul bancar nu se consulta probabil cu nimeni din alte sisteme bancare.
De exemplu, unul din vice-presedintii de la Siemens Health USA este un roman la origine care il stie despre Prof. Stanasila. Il cunoaste si pe Nicusor Dan, prin prisma matematicii si a altor elemente pe care nu le dezvalui. Oare cati din sistemul medical din Romania cunsoc acest lucru? De ce sa cunoasca? Inutil sa se mentioneze ce sisteme de avangarda are Siemens in domeniul medical.
Mi s-a spus ca nu stiu ce medic din Romania a fost in SUA si a invatat sa lucreze pe o tehnologie performanata in onlologie. Si ca a adus aparatura respectiva in Romania si acum e cautat de multi bolnavi pentru a fi operati cu aceasta procedura.
Din nou intrebarea: nici pandemia, nici boala si pericolul mortii nu aduce nimic in dorinta de a elimina  anchilozarea si lipsa de grija pentru cetatenii romani, mai ales pentru cei de valoare? Desigur ca pentru medici bolnavii ar trebui sa fie tratati la fel, dar una e sa il ai bolnav pe Prof. Stanasila care a intordus fizica ca examen la Facultatea de medicina si a format astfel medici mai buni, si alta e sa ai un bolnav ostil care nu vrea niciun tratament din motive car ei s-au indus, fara ca el sa isi dea seama. Una e sa il lasi pe un organizator al festivalului George Enescu fara consultatii si tratament medical, cum e cazul lui Mihai Hristu, si alta e dai prioritate unui "manelist" de mahala (mi s-a spus ca acest gen muzical a inceput sa fie agreat si de alte categorii decat cele care l-au agreat primele). Nu e vorba de discriminare, dar la Ateneul Roman nu vin manelisti la festivalul George Enescu. Oricum, nu mai suntem pe vremea cand Ion Voicu traia si canta muzica clasica la inmormantarea rudelor sale, oameni simpli, dar care se bucurau ca Ion Voicu e de-al lor.
Constatarea este ca, se pare ca in Romania, indiferent cine este bolnavul, daca nu are "pile" la spitalul de stat, nu primeste nici cea mai mica atentie, caci spitalele de stat nu primesc fonduri, nu primesc personal, nu primesc atentie de la cei care ar trebui sa le acorde aceste lucruri. Caci acest sptial este un spital de stat. De ce? Pentru ca nimeni, se pare, nu discuta si nu comunica ca sa gaseasca solutii.
Ce se poate face? Intai sa le atragem atentia celor de acolo de la autoritatile de decizie sau de la spitale ca au aceste probleme.
Pentru Mihai Hristu sa speram ca se va pune in lucru un sistem rapid pentru a primi donatii de oriunde din lume, caci merita sa fie ajutat.
Pentru Prof. Stanasila se pot face multe, chiar si dupa disparitia sa, caci a lasat multe si a creat niste concepte, proceduri si valori pe care generatiile urmatoare lui nu isi pot permite sa le piarda.

Sunt multe de spus despre Profesorul meu de Analiza Matematica din Facultatea Automatica Bucuresti(promotia '86). ...foarte multe lucruri ... si cele mai multe aproape de neegalat....
Cu toate astea, acum as vrea sa spun ca tehnica sa de predare era una inedita....
Vorbea despre un subiec(pe care cu siguranta il stapanea foarte bine!) ca si cand era unul mereu nou(asa cum era pentru noi studentii lui!) ... 
Pentru domnia sa parea ca ora de curs era una pe care n-o mai predase niciodata...
Era dorinta domniei sale de a face acest exercitiu de cunoastere impreuna cu noi ...
In aparenta lasa impresia ca este usor nesigur...
Era insa o tehnica desavarsita care avea in spate multe ore de curs ... o experienta pedagogica fantastica...
Mi-aduc aminte ca atunci cand eram tanar student chiar m-am intrebat ... de ce face asta?
Stiu ca atunci mi-am dat un raspuns(pe care astazi nici nu stiu daca l-as mai numi raspuns....!)
Imi spuneam in gand, ca face asta ca sa reparcurga un drum deja batatorit ca si cand l-ar strabate pentru prima oara pentru ca dorea sa descopere alte valente/fete semantice ale aceleiasi teme...
Domnia sa facea o introspectie in a descoperi noi cuvinte cat mai sugestive/adecvate care sa descrie cat mai exact/precis tema matematica aflata in discutie...
Bine veti spune ca multi profesori fac asta... si este foarte adevarat...
De fapt, ce m-a facut sa scriu aceste cateva randuri este faptul ca domnia sa reusea sa ne transmita noua studentilor acea emotie inocenta pe care cercetatorii o incearca atunci cand dupa multi ani de studiu au revelatia unei descoperiri ...
De aceea pentru mine si cred ca pentru multe generatii Profesorul Stanasila ramane o eterna si vie inspiratie...

Un mare investitor American s-a apucat sa scrie si vorbe de duh pe un site profesional. Pretins profesional. Zilele trecute a pus indemnul “simplifica” si a avut mii  de vizualizari si sute de comentarii.
Prof. Stanasila a invatat generatii intregi sa simplifice, ca in matematica. Pacat ca intre cei invatati nu se afla si politicienii care conduc azi acea tara intr-o directie in care nicio logica nu se mai poate aplica. Ceea ce e si mai grav e ca nu exista nicio evidenta ca acei politicieni ar avea macar ceva sentimente de responsabilitate fata de generatiile din care poate ca si copiii lor fac parte. Singura simplificare pe care acesti politicieni o fac este probabil “cucereste puterea ca sa faci bani”. Simplu, intr-adevar, dar inuman. 

Matematician indragostit de muzica, caci a fost la corul profesionist al Liceului Mihai VIteazu din Bucuresti, Romania. Adrian avea o fata plina de incantare cand canta in acel cor, pe scena Ateneului Roman, de exemplu. Si-a pastrat dragostea pentru opera si pentru matematica. 
In mod cert Adrian il stia pe Prof. Stanasila. 
Postarea anterioara are legatura cu aceasta, mai ales ca in ambele este vor a despre matematica si muzica, amandoua completandu-se sau armonizandu-se. 

Iata ce scrie un student american despre prof. Dr. Adrian Ocneanu:
”To give you quick glance at his impressive resume, Dr. Ocneanu is fluent in 10 languages, but he is originally from Romania. He taught himself the fundamentals of calculus in sixth grade, and as a high school student he won the International Math Olympics of 1974 held in Berlin, Germany. While at a math conference in Britain, Warwick University offered him a PHD to document a concept he had demonstrated at the conference. So, Dr. Ocneanu received his PHD in only 11 days! He has been working and teaching in the mathematics department at Penn State since 1982. Dr. Adrian Ocneanu spends his free time programming and inventing his own version of calculus. In the first- floor atrium of the McAllister Building (next to the HUB), Dr. Ocneanu’s design, the Octacube sculpture, is on display. The sculpture, which measures 6 feet in every direction, is a 3-dimensional “shadow,” of a four-dimensional solid object.

To say Dr. Adrian Ocneanu is passionate about his work would be an extreme understatement; he eat, sleeps, and breaths math. The other day, he actually shared with the class that the doctor diagnosed a pain he was having in his elbow as “tennis elbow.” However, this wasn’t from tennis, it was from building mathematical models. Who knew math could be dangerous?

His teaching style is unlike any other math teacher I have previously had. Instead of teaching the “mechanics,” he stresses the importance of proofs and theory behind every concept. There are are no exams or final in the class. Weekly quizzes are given, and a majority of your grade is based on participation and effort. I have never had a class like this before, but it is extremely refreshing. Instead of worrying about exam material, the students are given the freedom to learn and explore a variety of topics. Although I realize this teaching method would not work for every course, it is very effective for an honors calculus course where many of the students have been exposed to calculus already. Dr. Ocneanu keeps the class interesting by using relevant or even quirky examples and performing live or virtual demonstrations. At the conclusion of a quiz, he sings us italian opera and serves the class homemade desserts. I think the best part of the class is simply never knowing what to expect. I look forward to seeing what crazy thing Dr. Ocneanu will do everyday. So, you ask how this fits into my passion blog? Simple. Dr. Adrian Ocneanu is a novelty. No other university has a professor like him because he is truly one of a kind.”
 Cum de s-a putut ca din scolile romanesti sa apara un astfel de formidabil profesor american? Pentru ca au existat profesori ca Prof. Stanasila In Romania.
In filmul anterior prof. Costica Marinescu spunea ca lui Eugen Lovinescu i se refuzase intrarea In Academia Romana. Cu un an mai tarziu, in 1991, Eugen Lovinescu a fost admis In acea Academie, post mortem. Oare Academia Romana nu ia in considerate si opera de mare valoare a Prof. Stanasila?

De curand, urmarind Olimpiada de la Tokyo, se punea intrebarea de ce sunt atat de putini sportivi romani participanti. O fosta studenta a Prof. Stanasila observa ca in scolile din Romania copiii nu mai au ore de sport. In fapt, nici nu mai au ore in direct, ci doar online, de pare. Oare parintii carte refuza mastile sau vaccinarea si vor scolarizare online nu realizeaza ce copilarie pierduta vor avea odraslele lor?
Prof Adrian Ocneanu de la PSU, Statele Unite ale Americii a avut cel putin anii de adolescenta fericiti, in corul condus de doamna Valeria Nica Chirita si in clasa speciala de matematica data in grija doamnei prof. Ionescu, sau dnului Prof. Turcoianu, sau dnlui Prof. Ilie, toti educatori de matematica de mare clasa, ca si regretatul Prof. Stanasila.
Deplina  gratitude acestor mari educatori si felicitari lui Adrian Ocneanu.

Intamplator am dat peste un film vechi, din 1990, facut probabil de un absolvent al Liceului Mihai Viteazu din Bucuresti, liceu la care au fost elevi Dan Barbilian (Ion Barbu), Adrian Olaru si Adrian Pasculescu, de la clasa speciala de matematica si olimpiadisti la IMO, fosti studenti ai regretatului profesor Stanasila (acestia doi pot fi vazuti in acest film), Gheorghe Musca, de la clasa speciala de matematica, si el fost student al prof. Stanasila, care sta langa Adrian Olaru si Adrian Pasculescu, Adrian Ocneanu, olimpiadist la Olimpiada Internationala de Matematica, dar si membru al celebrului cor LMV, despre care nu se stie daca apare in acest film, dar care canta arii din opere studentior sai de la Pennsylvania University, si  o multime de profesori de mare clasa, inclusiv un Tavi Stanasila al acelui liceu, genialul profesor Constantin Marinescu, care avea o arta a cuvantului cam ca a profesorului Stanasila si care in acest film este prins vorbind despre traditie.
Ca tot e vorba de traditie, o alta absolventa de Automatica, fosta studenta a prof. Stanasila, spunea ca participarea sportivilor romani al olimpiada Tokio 2020 tinuta in 2021 este scazuta caci nu se mai face sport in scolile din Romania.
Deci nu se mai face sport, nu se mai face matematica ca inainte, dar ce oare se face si cum este conservata traditia?

Si pentru ca Profesorul Stanasila cucerea studentii si prin vorbele de duh spuse sau referite de dansul, iata cateva aforisme pe care le folosea:

Nimic nu este mai groaznic ca ignoranța activă; Goethe

Zeii nu ne-au dezvăluit chiar totul : Xenofon

Cercetarea științifică este satisfacerea curiozității pe banii altora ...proverb
studențesc

Cel ce știe mai mult și mai bine va fi zdrobit de timpul pe care l-a pierdut; Dante

Dacă vrei să cunoști lucrurile, privește-le de departe . Dar dacă vrei să-ți placă,
depărtează-te de ele: I.L. Caragiale

O teorie nouă se afirmă nu prin convingerea celor devotați, ci prin dispariția
acestora : Max Planck

Prof. Stanasila este printre noi prin ceea ce a creat si in primul rand prin studentii sai.

"Eu am studentii mei, dom'le..." Octavian Stanasila

RIP Prof. Octavian Stanasila,

Prof. Stanasila s-a nascut in ziua de 19 mai 1939 in Stoenesti, jud. Olt, in Oltenia. Comuna nu are decat un sat, Stoenesti.
Am aflat de fapta frumoasa a primarului de acolo sau a consiliului local din Stoenesti de a-l declara pe Prof. Stanasila cetatean de onoare.
Lansez inca o data cererea catre Nicusor Dan, primarul actual al Bucurestilor, de a da numele Profesorului Octavian Stanasila unei strazi noi, eventual intr-o zona cu multe companii multinationale (zona Pipera) sau pe langa Universitatea Politehnica Bucuresti, in zona Militari sau orice alta zona cu oameni deschisi catre educatie.
In numele meu si al multor sute de fosti studenti (intre care si Valeriu Val Breazu Tannen din SUA si multi altii din promotia 1977 a Automaticii) relansez cererea catre rectoratul Universitatii Politehnica Bucuresti de a numi o cladire, un amfiteatru (eventual EC 105 din cladirea facultatii de Automatica). Adresez direct cererea doamnei Adina Magda Florea, prorector, dlui prof. emerit Nicolae Tapus, dnei prof. Ecaterina Andronescu (olteanca si dansa), dlui rector Mihnea Cosmin Costoiu, dnului prorector Valentin Vaprarescu, dlui Horia Necula prorector, dlui proector Crisitna Negrescu si dlui prorector Gigel Paraschiv, toti profesori universitari in UPB, cu multe alte titluri si calificari, dlui academician Ion Dumitrache si altora care cred ca se banuiesc ca ne adresam si dumnealor.
In Statele Unite ale Americii se denumesc cu numele celor car emerita sa fie onorati pana si tronsoane de autostrazi. De exemplu, in zona orasului Salinas, in California, autostrada se numeste "John Steinbeck Highway". Chiar daca multi americani nu stiu cine este Steinbeck, invata cititnd desele placute cu numele autostrazii si cele cu indicatii catre "John Steinbeck Center". Nu ne asteptam ca in Romania sa se faca asa ceva caci nu prea exista autostrazi (cu exceptia a trei drumuri denumite "autostrazi" numai pentru ca au diviziune intre benzile de directii diferite, si atat). Nu ne asteptam nici ca in Bucuresti sa se infiinteze vreun muzeu  al Politehnicii (in Iasi se infiinteaza cinci noi muzee ale poeziei si literaturii, mi-a scris un prieten poet si profesor universitar care are deja exponate intr-unul din muzeele noi, neinaugurate inca). Ce mult ar ajuta promovarea Prof. Stanasila acum, dupa multele luni de invatamant online dovedit, cel mai adesea, ineficient.
Cu siguranta ca daca ar trai acum Prof. Stanasila ne-ar invata lucruri bune si folositoare, progresiste si ... optimiste, cum mereu a facut-o.
Cautand ceva despre Stoenesti, Olt, am gasit o gazeta online care a avut marea inspiratie de a pune un link la acest site memorial. E mai frumos si apreciativ decat au facut unii care i-a fost colaboratori Profesorului Stanasila cand acesta era in viata.
https://vocearomanului.ro/octavian-stanasila-1939-2020/ 
Ii resimtim lipsa, cu durere, dar multumim soartei ca am avut sansa de a-l avea ca mentor, profesor si de a-l intalni.
RIP Prof. Octavian Stanasila

Pandemia cu coronavirus si bolile provocate de el au dus la situatii inimaginabile inainte.
Ceea ce i s-a intamplat profesorului Stanasila, acum un an, refuzul de a fi internat in spital pentru a se trata de afectiunile care necesitau ingrijire medicala in spital, cel putin in prima faza a avolutiei afectiunilor, se intampla acum la nivel de masa in Romania. Spitalele sunt golite peste nopate de bolnavii aflati in tratamente post sau pre operatorii, indiferent de complexitatea afectiunilor lor, se striga dupa ATI / ICU (sali de spital dotate pentru terapie intensiva) dar nimeni nu face macar pentru viitor strategii de construire de spitale ambulatorii, in alte cladiri etc. Banii contribuabililor, luati prin legislatie noua care e facuta doar ca sa adune mai multe impozite si taxe, se duc cine stie unde, fara analize profesionale si strategice. Mai mult, medicina este politizata, se fac campanii anti vaccinare, pentru ca unii sau altii sa isi atinga scopurile electrorale si prin astfel de manipulare electorala. Nu se stie daca si tratamentele standard in covis-19 nu sunt copiate cine stie de unde, netindu-se seama de circumstantele concrete din Romania.
Vesti triste au venit in ultimul timp despre colegi trecuti in alta lume, despre prieteni trecuti in alta lume. Cu surprindere se observa ca se scriu mii de pagini despre "se moare DE covid-19" versus "se moare CU covid-19". Chiar asa, unii oameni cred ca isi pot permite luxul de a face astfel de speculatii despre cauzele mortii, cand  rezultatul, moartea, este evident, ireversibil si tragic. Ce anume ii face pe unii oameni sa refuze sa ia TOATE masurile de prevenire a imbolnavirii cu covid-19?
Nu se va intelege niciodata.
Regretatul Profesor Stanasila probabil ca ar fi dat orice ca sa se poata interna in spital, acum un an. Pandemia si mintile unor romani din sistemele de decizie de acolo l-au impiedicat. Alti prieteni au murit in SUA pentru ca nu au avut acces la un vaccin, si ar fi dat orice ca sa se vaccineze caci aveau alte afectiuni care le scadeau imunitatea.
Ce este oare in mintile celor care renunta la lupta pentru supravietuire, invocand ca au libertatea de "a alege", cand daca atunci cand nu se alege calea luptei cu toate resursele cu ceva necunoscut (virusul atipic) rezultatul poate fi moartea? Au ramas medicii neputinciosi in a explica de ce sunt necesare masurile de protectie anti virusi etc.? Au ajuns comunitatile sa fie dirijate medical de politicieni?
Cine poate ajuta mai mult ca un om sa scape de o moarte foarte probabila, un medic sau un politician?
RIP Prof. Octavian Stanasila si altii, victime indirecte sau directe ale pandemiei

In SUA au aparut In urma cresterii pandemiei coronavirus multe idei si propuneri, unele continand afirmatii despre predarea matematicii fara discriminare rasiala. Unele propuneri au murit inainte de a fi implementate, cum e una din Oregon, pe care nici nu merita sa o referim, caci absurditatea ei a fost probata prin invalidarea ei. 
SUA ar trebui sa compare nivelul matematicii predate In scolile publice americane cu cele din scolile publice europene si in special europene de vest. 
Nu se stie ce face Romania, dupa disparitia regretatului Prof. Stanasila, nu se stie cat de jos au coborat Romania standardele de calitate In predarea matematicii. Dar se pare ca Romania a copiat orbeste teoria invatamantului online, care e ca nuca in perete pentru scolile sarace ale Romaniei. Comoara de “aur cenusiu” nu mai e instruita de profesori ca Prof. Stanasila. Oare cum ajutoare statul prin guvernul roman pe elevi si studenti? Ce este cert este ca si in instanta si la majoritatea autoritatilor de stat se dau orbeste dreptate si avantaje primariilor si alesilor statului. Autoritatile fiscale romane sunt ajutoare de toate  puterile de stat sa stranga bani, dar modul in care este distribuie acei bani nu numai ca lasa de dorit, dar ar trebui investigat de organisme neutre si responsabile, apte sa proiecteze si o strategie care sa promoveze educatia de valoare. 

Cineva din California, SUA, m-a informat ca azi se sarbatoreste Ziua Olteniei, regiunea in care s-a nascut si regretatul Prof. Octavian Stanasila. Am primit si un fisier pdf pe care il atasez la aceasta poveste.
In fisier sunt numiti olteni de seama, dar autorii fac eroarea de a nu il pune si pe Prof. Stanasila. Prof. Stanasila este un oltean de seama si merita mai multa recunoastere publica decat i se da.
RIP Prof. Octavian Stanasila

Este 1 Martie, ziua care marcheaza inceputul primavarii. Profesorul Stanasila ne-a arata calea spre o cale a confortului in cunoastere, cu un talent de pedagog greu de egalat, si a facut-o fara a fi rasplatit financiar pe masura.
In U.S. parintii care nu vor sa plateasca taxe pe veniturile lor cer autoritatilor locale, statale si federale sa sponsorizeze, din ce bani oare, redeschiderea cursurilor in scoli, la toate clasele K-12 (de la gradinita la liceu). Profesorii se lupta cu parintii si cer prioritate la vaccinare, mai ales ca nici elevii din U.WS. si nici parintii nu prea au habar de elemente de fizica, anatomie, chimie etc. si nu situ sa se protejeze de boli.
Unii antreprenori din SUA au introdus lampi cu ultraviolete in sistemele de incalzire cu aer cald si de ventilatie, dar le-a trebuit un an de zile ca sa culeaga aceste informatii de la unii si altii care stiau fizica si biologie.
Nu se stie ce se intampla in Romania, probabil ca se copiaza orbeste statul acasa impus in SUA., dar fara ajutoarele financiare care se dau in SUA si fara mijloacele de dezinfectare a scolilor, si asa multe prost dotate, ca acum 100 de ani in SUA De salariile profesorilor din Romania nu se poate vorbi decat cu revolta (pensionarii din justitie, politie, etc. ca si demnitarii in domenii in care EU a impus ca trebuie sa dea salarii de peste 200000 euro pe an sau mult mai mari decat cele ale muritorilor de rand au venituri mult mai mari decat profesorii cromani are le educa copii, nepotii si odraslele celor dintai, pentru ca apoi odraslele respective sa se duca la universitati vest europene si sa arate ce educatie buna au primit de la profesorii romani prost platiti , dar extrem de buni). Cand ma gandesc la salariul si pensia pe care il intuiesc ca le avea Prof. Stanasila mi se face rusine ca am vreo legatura cu Romania, deci iata ca scriu de nedreptatea aceasta fata de profesorii romani de valoare, tratati asa cum au fost tratati.
E revoltator ca un profesor roman de matematica, chimie biologie, engleza, romana etc. trebuie sa de meditaiti ca sa poata supravitui financiar. Meditatiile erau salvarea studentilor de la Automatica, Electronica, Matematica, Fizica etc. si ale absolventilor acestor facultati, prost platiti, platiti la acelasi nivel cu cei fara studii superioare.  Nici acum absolventii din Romania care lucreaza in IT la companii straine din Romania nu sunt platiti la nivelul angajatiilor din SUA sau tarile de bastina ale acelor companii, dar ei se prefac ca nu cunosc si se multumesc cu putinul care li se da. Nici legislatie care sa le apere drepturile nu exista in Romania.
Am povestit despre aceste sisteme de revenire la invatamantul direct, nu online, si unor prieteni din Romania care au copii de varsta scolara, dar se pare ca acolo mijloacele financiare sunt mult mai reduse si ca statul roman nu sponsorizeaza redeschiderea scolilor in siguranta.
Astazi, un prieten din Romania profesor universitar in psihologie si stiinta educatiei, mi- a trimis ceva de Walt Disney, un film despre matematica, la care fac trimitere.
Imi amintesc de fiul meu care la scoala elementara particulara, super "academica" a invatat sa citeasca si sa scrie dupa o metoda bazata pe muzica.
Dar matematica cu desene animate si muzica ca metoda de a dezvolta dragostea pentru stiintele exacte?
Vizionand cu placere acest film desigur ca m-am gandit la Prof. Stanasila, care singur, fara calculatoare, fara filme, fara nimic altceva decat creta multa si opt sau sase table, dobora ostilitatea studentilor in a cunoaste matematica.
Geniul profesorului Stanasila este evident, asa cum este si geniul miilor realizatori ai filmului lui Disney Studios.
In SUA exista un canal de televizune public care de departe este cel mai bun: PBS. Acolo sunt realizate si difuzate lectii pentru copii si nu numai. De exemplu, emisiunile cu marionetele Muppets de la PBS sunt extrem de eficiente  pentru "home schooling" (invatamant de acasa) si nu numai. Ideea cunoasterii prin joaca si unor a fost prinsa si de Blaga in poezia in care spune ca "iubirea si inteleciunea copilului este jocul".
Profesorul Stanasila detinea arta de a-si face studentii si auditoriul nu numai interesati, dar si intr-o stare de relaxare psihica. Ce norocosi suntem cei care l-am avut ca profesor. Prof. Stanasila ne-a aratat minunile primaverii cunoasterii matematicii si logicii.
RIP Prof. Octavian Stanasila

Ca o completare la povestea anterioara trebuie referit capitolul dedicat de Prof. Stanasila regretatului profesor Ion Gh. Sabac.
Nu am avut sansa de a-l avea profesor si pe prof. Sabac, dar recitirea capitolului din cartea "60 de ani - matematician printre ingineri" (https://www.emag.ro/60-de-ani-matematician-printre-ingineri-octavian-stanasila-ip80/pd/D0MZT3MBM/ ) reaminteste despre aceasta alta personalitate in lumea Politehnicii Bucuresti.
Recunosc ca nu se stie cum numele profesorului Sabac era insotit de o imagine virtuala a sa, dar in primul rand de faima acestuia. Cum necum, exista  in aceasta imagine virtuala si o sapca, mai degraba o basca, de care se vorbea cand era amintit profesorul Sabac.
In cartea sa de memorii "60 de ani - matematician printre ingineri" Prof. Stanasila descrie cum Prof. Sabac era "sub presiuni" caci acela nu era membru de partid. Si cu toate acestea, "verticalitatea si respectul fostilor sai studenti ajunsi in pozitii de decizie i-au asigurat mentinerea la conducerea catedrei" de matematica. Dupa pensionarea fortata a Prof. Sabac, cel care fusese convins de Prof. Sabac sa ramana in invatamant, Prof. Stanaila, a trecut la conducerea catedrei.
Cei doi au scris si o carte de matematici speciale, impreuna cu un grup.
Niciodata nu se va putea intelege de ce oamenii valorosi ca Prof. Sabac si Prof. Stanasila, care nu agreaza cu politica de moment a unei tari sunt persecutati si inlaturati din pozitiile lor profesionale, in loc sa fie folositi pentru valoarea lor. Cine nu are intelepti, sa si-i cumpere....

Astazi un fost coleg de facultate mi-a trimis aceasta fotografie a Prof. Stanasila.
Nu stia nimic despre ea.  O gasise intmapaltor pe Facebook, pe pagina doamnei Adina Florea, care acum este in conducerea de varf a Universitatii Politehnica Bucuresti, dupa ce ani de zile a fost decan al facultatii de Automatica si Calculatoare.
Il regasim pe Prof. cu aceeasi mima si gesticulatie cu care ne si explica simplu lucrurile complexe, cum spunea si Dan Suciu, profesor universitar la Washington University din Seattle, Statele Unite ale Americii, in emisiunea a doua Oameni cu Poveste: Octavian Stanasila - un creator de lumina, realziata de prof. univ. Liviu Dumitrascu:
https://www.youtube.com/watch?v=qGhfiEkiMno&t=3299s 
Numai ca atunci Prof. Stanasila il omagia pe regretatul profesor Ion Gheorghe Sabac, care a predat tot matematica la Facultatea de Automatica si Calculatoare Bucuresti a UPB. E o mare dovada de noblete si sufleteasca si profesionala din partea Prof. Stanasila sa cinsteasca un alt profesor, cum a fost Profesorul Sabac. Din nefericire, nu se gasesc prea multe omagieri ale Prof. Ion Gh. Sabac pe internet. Ingratitudine exista deci si in ceea ce il priveste si pe eminentul profesor Sabac, de care am auzit multe, dar pe care nu am avut sansa sa il am la cursuri.
Intre cei prezenti la manifestarea de 100 de ani de la nasterea Profesorului Sabac se vede si regretatul profesor Mircea Petrescu, ploiestean, ca si Val Tannen, Prof. universitar la Pennsylvania University in SUA, invitatul prin telefon in emisiunea de mai sus (despre Prof. Mircea Petrescu scria Prof. Stanasila, amaintind ca primul a infiintat facultatea de Automatica si Calculatoare, in cartea "60 de ani: matematician printre ingineri" editata de editura MatrixRom (carte recomandata pentru valoarea ei inestimabila, se poate cumpara si online la https://www.matrixrom.ro/produs/60-de-ani-matematician-printre-ingineri/ )
Pe ceilalti din sala nu ii putem identifica si nici nu au scris pe aceasta pagina  de omagiere a  Prof. Stanasila.
Putin oameni au superioritatea sa ii cinsteasca pe cei de valoare din domeniul lor de activitate, mai ales in Romania, mancata de cei trei "i", cum spunea chiar Prof. Stansila "invidie, indiferenta, ignoranta".
"Trei ... domni ai UPB, si toti trei..." RIP

Doamna Profesor,
incerc sa raspund la intrebarea (retorica) a dvs.:
In Academia Romana vor ajunge valori adevarate, asa cum a fost profesorul O. Stanasila,
doar atunci cand nu vor mai ajunge academicieni nulitati profesionale si impostori,
ofiteri de securitate de pe timpul lui Ceausescu (acoperiti sau nu, dar in functii cheie ale
statului roman) si cu valoarea "facuta" pe toate canalele mass-media posibile, precum
specimene de teapa lui Mugur Isarescu, Daniel Daianu si multi altii. Sau nerusinati turnatori
la securitate precum Ioan Aurel Pop. Si multi altii...
Adica niciodata.
Va doresc multa sanatate.
Gheorghe Ruxanda

La o recitire mai atenta a ultimelor capitole ale cartii "60 de ani: matematician printre ingineri", a Prof. Stanasila, publicata la Editura Matrix Rom (carte pe care o recomandam cu caldura si care se paote cumpara si in format electronic aici https://www.matrixrom.ro/produs/60-de-ani-matematician-printre-ingineri/) , am descoperit cu extrem de mare surprindere ca cineva care ii cenzura spusele profesorului la emisiunile in care era moderator TV, emisiunile "Lentila de contact", era o persoana care a fost la acelasi liceu cu mine, dar nu in aceeasi sectie si nici clasa, si care intrase dupa mine pe lista de admitere in acel liceu bucurestean. Nu e lipsa de modestie, e doar constatare ca acel loc al meu pe lista mi-a atras multe antipatii, fara a se cunoaste de ce.
Persoana respectiva este o persoana absolventa a sectiei de "uman", intr-un liceu in care clasele speciale de matematica, fizica si chimie, si chiar de fotbal, dar care nu avusese vreodata sansa de a intalni vreun profesor de matematica ca Prof. Stanasila.
Am realizat astfel, inca o data, ce mare importanta are matematica, si, ca extindere, stiinta, in formarea celor care, uite ajung formatori de opinie pe posturile de televiziune, sau "cenzori". Fara a fi o critica la adresa persoanei respective, cu care sunt in relatii bune, amaibile, cand ne mai intalnim la vreun spectacol sau eveniment cultural cand vizitez Romania, sau la vreo aniversare de absolvire de liceu, se remarca ca aceasta persoana il cenzura pe profesor caci la randul sau era influentata / obligata sa procedeze asa de o alta persoana, care, dupa spusele Prof. Stanasila, era "artizan al ramanerii Romaniei in urma tuturor". Ce este straniu e ca persoana "artizan al unei ramaneri in urma" este membru corespondent al Academiei Romane. Si de aici mereu intrebarea nerostita, dar vie: de ce Prof. Stanasila nu a fost inclus in Academia Romana, el, atat de progresist, atat de adanc, atat de util multelor generatii de profesionisti?
Cand va invata Academia Romania sa cinsteasca mai multi oameni de valoare?
Cand a izbucnit pandemia, in SUA, prezentatorii de emisiuni invatau cum sa se spele pe maini si ca Purell, gelul de maini, este de fapt alcool, care poate omori virusi.
Cand va invata Academia Romana ca mai multi matematicieni sau oameni de stiinta si inginerie sunt demni si merita sa intre in Academia Romana, chiar si post mortem sau dupa retragerea lor din activitate?

Ce este la fel de trist este aceea ca niciuna din cele 32 de emisiuni nu a fost pusa pe YouTube sau pe altceva  (au ramas in eter" cum spune Prof. Stansila in cartea sus numita). Intrebarea este: exista ele disponibile undeva? Daca da, cine ni le poate da?
Ce rani deschise a avut Prof. Stanasila, din pacate....
RIP Prof. Octavian Stanasila
 

Prof. Stanasila spunea ca poporul roman are nesansa de a fi definit de trei "i": ignoranta, invidia, indiferenta.
Iata ca acum in SUA "ignoranta" se manifesta mai intens decat la poporul roman.
Fara a intra in politica, este de relatat pozitia invatatorilor care nu vor sa se reintoarca in clase speriati de ..."ignoranta" lor. Spre deosebire de Romania, salile scolilor sunt aici moderne, dotate ergonomic (pana si mobilierul este pe masura inaltimii elevilor), aerisite, pline de purificatoare de aer impotriva eventualilor virusi, praf si bacterii din aer, avand dispensoare de gel de maini (alcool sanitar), rulouri cu prosoape de hartie, chiuveta in clasa, table, covoare groase pentru clasele mici, material didactic, vestiare, zone de depozitare obiecte personale pentru fiecare elev (la clasele mici) samd.
Sa nu mai vorbim de calculatoare, retea wi-fi, locuri de joaca in pauza, fara astfal dar cu podele din material anti soc, sau anti-ranire etc.
Fara a intelege prea multe din cum actioneaza acele purificatoare de aer si materialul de protectie (masti, alcool pentru maini etc.) invatatorii nu vor sa se reintoarca la clasa. De ce? Caci le e frica de contaminare cu coronavirus. De fapt, motivul real al multora este salariul lor. Multora nu le pasa de elevi, in fapt. Ca sa nu mai vorbim ca daca ar fi in Romania ar tipa ca nu au aer conditionat in clasa vara, ca nu au dezinfectanti puternici pentru podele, ca nu au baile superdotate, manualele speciale pentru invatatori dupa care sa invete lectiile pe dinafara.
Nu poti vedea aici prea multi invatatori dedicati educatiei, spre deosebire de Romania unde mai exista poate o decenta a unor invatatori de moda veche sau "de suflet". Aici invatatorii cer prioritate la vaccinarea anti-covid-19, alte categorii cer si ei prioritate samd. Pana la urma, smecherii cu multi bani fac ce fac, dau bani si fac vaccin si inaintea batranilor, bolnavilor, invatatorilor.
Ce ar spune Prof. Stanasila despre astfel de ifose ale invatatorilor americani? Poate ca si in Romania exista abuzuri cu vaccinarea, dar acolo sunt abuzuri cu dotarea scolilor, cu educatia in zonele rurale, in zonele sarace. Copiii probabil ca nu sunt prioritari pentru tara in care presedintele este un fost profesor. Nici copiii fostilor detinuti politici care au luptat impotriva comunismului nu au prioritate in Romania (s-a alterat si incropeala de lege data anul trecut, printr-o alta lege data de forma inaintea alegerilor din toamna - iarna 2020). Cum priveste Romania viitoarele generatii sau generatiile care au luptat impotriva comunismului? Este banul in spatele educatiei din Romania? Exista parinti in Romania care se opun instalarii de purificatoare de aer in clase? Exista in Romania parinti care cad victima propagandei americane despre invatamantul online, de fapt o propaganda din care unii fac enorm de multi bani pe programe de teleconferinta si altele? Ignoranta trebuie redusa si in SUA si in Romania. Ce bine a surprins Prof. Stanasila aceasta ignoranta ucigatoare.

Iata intram in anul 2021 fara Prof. Stanasila, dar si in pandemia care a avut un rol atat de important in impiedicarea Prof. Stanasila de a avea acces la tratament medical de la medicii pe care i-a obligat inainte sa invete si fizica. In martie 2016 Romania a intrat in stare de urgenta si a inchis toate spitalele, rezervand spitalele pentru ceea ce se presupunea a urma. Decizia s-a facut in mod cert copiind deciziile din SUA, unde nu aveau acces in clinici, spitale etc. decat bolnavii care dadeau semne ca intr-o ora vor muri. Aceasta este definitia, in SUA, a "elective procedure", adica procedura care se poate porgrama a se efectua, dar in care nu exista semne ca bolnavul ar muri intr-o ora. Stim aceste lucruri chiar de aici, din SUA, si din Canada, de pe acest continent unde nu exista nicio sansa ca sa se efectueze vreo procedura medicala. Autoritatile americane repetau in fiecare zi sa nu se efectueze nicio "elective procedure". Nici bolnavii cardiaci, nici cei cu cancer, nimeni nu putea intra in clinici si spitale. Directorii de clinici si spitale, chiar daca aveau insittutiile goale, fara bolnavi de covd-19, nu aveau voie sa contrazica autoritatile ce aveau sedinte publice zilnice in care repetau mereu: "se interzic "elective procedures"". Bolnavii au inceput sa protesteze, spitalele si medicii au ramas fara bani, dar tot nu puteau face nimic, caci autoritatile erau total nepregatite sa raspunda pandemiei. Pe platforme profesionale s-a sugerat autoritatilor americane ce sa faca, li s-a sugerat micilor producatori de vinuri si alcool sa faca gel dezinfectant, s-au sugerat masuri de protectie, caci autoritatile nu stiau ce si cui sa ceara consiliere.
In aproape un an, tari ca Romania au reusit sa se organize mai bine in tratamentele bolnavilor de covid-19, restranse de lipsa de ATI / ICU si numar de locuri in spitale. In SUA, din contra, au aparut si mai multi bolnavi, iar sistemul nu a reusit sa implementeze aceleasi proceduri ca in tarile unde sistemul medical e "de stat." Acum, in sudul Californiei, nu mai sunt locuri la ATI / ICU, si celor decedati de covid-19 li se fac slujbe de inmormantare in parcarea spitalului, uneori cu formatii de muzica mexicana, daca sunt de etinie latino-mexicana.
Da, practic, in tari si ca Romania, bolnavii de covd-19 sunt tratabili acasa, cu sprijinul medicilor, inclusiv al celor de la centrele de evaluare. E drept, exista medici de familie care nu isi fac datoria, si chiar stiu un astfel de medic care isi face de rusine numele si reputatia, si care nu dat nici macar un telefon unor apropiati de ai mei, bolnavi de covid-19.
In SUA insa nu s-a evoluat, ci s-a involuat, ajungandu-se la aberante situatii de care nu vreau sa scriu, situatii in care oamenii au uitat ca prioritatea lor cea mai inalta trebuie sa fie sanatatea lor.
In SUA, chiar dupa introducerea vaccinurilor anti covd-19, s-a ajuns la inumana si inacceptabila situatie de a se arunca la gunoi vaccinuri nefolosite, deoarece "nu exista persoane pe lista de prioritati de vaccinare", care sa primesca cele 3-4 vaccinuri nefolosite intr-o clinica, de exemplu. In America procedurilor, procedurile aduc moartea pacientilor sau oamenilor, cand e vorba de administrarea vaccinurilor, si nu numai. Aceasta este o actiune criminala, am prieteni care au decedat pentru ca nu au avut posibilitatea sa beneficieze de un vaccin, si care nu au fost consultati si nici tratati de medicul american la care s-au dus cand au vazut ca sunt cu covid-19. Unde este moralitatea acestor medici americani? Unde este moralitatea medicului de familie din Romania care nu a dat un telefon familiei bolnave de covid-19?
Nu ii judecam, dar trebuie sa marcam lipsa de moralitate a acestora, care in mod cert ar fi fost sanctionata de Prof. Stanasila care spunea: "Nu de modele avem nevoie...".

Un fost student  al Prof. Stanasila, Nelu Mihai, a fugit de tracasarile de sfarsit de an, mai ales de cele politice, si s-a refugit in zona de care Prof. Stanasila si-a construit cariera de matematician: matematica.
Fostul student a pus o scriere pe Linkedin
https://www.linkedin.com/posts/nelumihai_the-year-in-math-and-computer-science-activity-6748726013989150720-v_Y- 

care face trimitere la un film care parca ar fi fost facut sub indrumarea Prof. Stanasila.

https://www.quantamagazine.org/quantas-year-in-math-and-computer-science-2020-20201223/ 

Trecem intr-un nou an dupa ce am parcurs cu greu si cu pierderi mari acest an. Am invatat multe si din pierderi, dar nu ne-am pierdut admiratia pentru oamenii de valoare ca Prof. Stanasila.

RIP Prof. Octavian Stanasila

Fostul student al regretatului Prof. Stansila, Nelu Mihai, PhD, a scris un comentariu pe Linkedin, la o colectie de articole si postari facute de un editor la Linkedin, pe domeniul de securitate.

Comentariul lui Nelu Mihai puncteaza nefolosirea mai profunda a matematicii in software design, mai ales in cyber security. In opinia lui Nelu Mihai, cyber security este o problema de matematica, mai mult decat o problema de computer science (computer science este doar un instrument de a rezolva aceasta problame de matematica).
Iata link la acel comentariu:
https://www.linkedin.com/posts/nelumihai_opensource-hackers-cybersecurity-activity-6746911728522678272-sxg0 
Iata comentariul care de fapt refera recentele penetrari ale sistemelor de securitate cibernetica ale guvernului Statelor Unite ale Americii.
"This collection of opinions compiled by Alexander Besant contains great points of view, but it misses essential issues:

In timpul sarbatorilor de iarna, dar nu numai, un element ce apare in mai multe religii este lumina. In Statele Unite ale Americii suntem martorii ceremoniilor, obiceiurilor americanilor cu diverse radacini etnice sau religii. In multe, lumina este un element pricipal.
Cu ocazia multor sarbatori se fac cadouri. Fara a se interpreta ca o afirmatie discriminatorie, majoritatii femeilor le plac cadourile bijuterii, mai ales bijuteriile ce au pietre pretioase sau semipretioase, prin unele din aceste pietre lumina tracand frumos si cu efecte armonioase.
Am capatat de la familia mea pasiunea pentru bijuterii vechi, cu pietre. Port bijuterii in memoria parintilor mei sau port bijuterii de la parintii, rudele mele.sau apropiatii mei, le port si ma gandesc la ei, oriunde ar fi ei.
Mare si placuta mi-a fost surpriza sa citesc acest articol al Profesorului Stanasila, despre crearea gemelor, a pietrelor pretioase, mai ales dupa realizarea emisiunii "Oameni cu poveste: Profesorul Stanasila, un creator de lumina". In articol, ca intotodeauna, Prof. Stansila ofera solutii la probleme, si aici aduce o solutie de imbunatatire a unui procedeu de fabricare de geme artificiale, folosite nu numai in giuvaergie, ci si in industria electronica sau a materialelor abrazive.
Imi aduc aminte cum, in adolescenta, primisem un cadou pretios, cu diamante, de la bunicii mei adoptivi, care ma iubeau mult, ei neavand copii. In naivitatea mea de atunci deseori am folosit acel inel frumos ca sa tai sticla pentru proiectele diverse pe care le aveam. Scoteam inelul din mana, alegeam o piata cu un colt mai bine definit, si marcam traiectoria pe unde sticla urma sa fie taiata. Eram la un liceu bun atunci, foarte bun, la care invatase si un profesor al regretatului Prof. Stanasila, Dan Barbilian (Ion Barbu, numele sau de poet este) si invatam fizica cu doamna profesor Popescu Zorica si deci nu imi era teama ca voi strica inelul pretios, oferit mie cu dragoste de doi batrani singuri.
Gasesc articolul de mai jos fascinant, nu numai pentru solutia si pietrele referite si descrise cu caracteristicile lor, dar si pentru ca Prof. Stanasila se dovedeste inca o data a fi fost o personalitate complexa, preocupata de rezolvarea de probleme, nu numai din matematica.
Imi mai amintesc opozitia unora si altora la un proiect important de realizarea unui analizor multicanal si a unor detectoare, destinate cercetarii, si nu numai, din fizica si energetica nucleara.
Ce trist este sa se amestece cei cu experienta si studii netehnice in managementul proiectelor tehnice, mai ales a celor de amploare si interes international, cam asa spunea recent Elon Musk: “There’s the MBA-ization of America, which I think is maybe not that great. There should be more focus on the product or service itself, less time on board meetings, less time on financials.” (Exista o MBAzare a Americii, despre care cred ca nu este buna. Ar trebui sa existe mai multa focalizare pe produsul sau pe serviciul in sine, si sa se petreaca mai putin timp in sedinte administrative si in realizarea de profit cu orice pret, pe produse si servicii slabe, fara valoare").
Si am citit articolul acesta tocmai dupa ce am aflat ca un europarlamentar roman, fara studii tehnice, a atacat netemeinic si necugetat munca unor colective de cercetatori dintr-un domeniu in care Romania ar fi avut sanse sa progreseze. Nu se cunoaste inca ce se ascunde in spatele acestei actiuni ncalificabile, dar este evident ca este vorba de interese politice sau financiare de moment. Parafrazandu-l pe Einstein, politica este pentru moment si de obicei favorizeaza doar pe unii, ci nu pe toti, pe cand stiinta este pentru eternitate si pentru toti.
Aceste referiri sunt in contextul nemultumirii Prof. Stanasila fata de cei de care se lovea in implementarea solutiilor sale academice, tehnice, stiintifice la probleme diverse. Cine nu il intelegea, il ataca sau il impiedica, din pacate.
In SUA si nu numai, se intalnesc executivi netehnici care invata pe dinafara povestea despre produs si daca primesc o intrebare tehnica, sunt blocati, capacitatea lor de prelucrare a informatiei tehnice fiind cel mai adesea extrem de redusa sau chiar absenta. Si aceasta se intmapla mai ales ca nu se face fizica, nu se face matematica de inalt nivel in scolile elementare, medii sau in licee americane publice, si poate prea putin in cele particulare.Un tanar american trebuie sa fie norocos sau sa aibe mentori cu mare experienta si cunoastere ca sa poata beneficia de pregatire stiintifica inainte de colegiu, din pacate. Si pentru multi tineri americani de la colegii, sansa de a fi avut un profesor ca Prof. Stanasila nu prea a existat.

Iata articolul Profesorului Stanasila:
"Procedeu nou de realizare de geme sintetice
Preliminarii
Gemele reprezintă numele generic pentru pietrele prețioase translucide, caracterizate
prin indice de refracție, duritate, culoare, carate 1 carat=0,2 g), urme de incluziuni etc. Ele
cuprind diverse „pietre colorate” precum rubinul, safirul, smaraldul, diamantul etc și sunt
utilizate nu numai în giuvaergie, dar și în industria electronică sau a materialelor abrazive.
Rubinul („rubens” = roșu în latinește) este o gemă colorată în roz sau roșu și este o
varietate de alumină (Al2O3Cr); culoarea roșie este datorată prezenței cromului. Rubinul are
duritatea 9,0 pe scara Mohs (diamantul având duritatea 10,0–maximă). Densitatea lui este 4,0
kg/dm3 și punctul de topire 2044°C. Rubinele sunt utilizate în scopuri decorative, dar și la
LED–uri, la mașini în coordonate, laseri și maseri (pentru a produce lumină roșie la o
lungime de undă de 694 mm).
Safirul („sapheiros”=piatră albastră în grecește) este tot o variantă a aluminei
(Al2O3+urme de Ti, Fe, Cu, V, Cr). Duritatea safirului este 9,0; densitatea–3,98 kg/dm3 și
punctul de topire 2038°C). Safirele sunt utilizate în optica infraroșie, la telefoane celulare, în
semiconductori și ca waferi electronici de mare finețe pentru circuite integrate.
Alături de gemele naturale, există diverse procedee de obținere a gemelor sintetice
(artificiale), din materii prime precum alumina cristalizată ( corindonul) sau bauxita. Astfel,
la procedeul „Flame Fusion” se încălzește alumină în straturi subțiri, lovite ritmic pe câteva
durate, cu frecvențe diferite, formând straturi cristalizate cu grosimi de câțiva cm, răcite
ulterior în circa 6 ore; adăugarea de oxid de crom colorează corindonul în roșu, valorificat ca
rubin, iar safirele se obțin utilizând cantități de oxizi de vanadiu, titan și alții, care dau
corindonului diverse culori.
Procedeul Czochralski de obținere a gemelor sintetice necesită scufundarea unui
cristal–sămânță de safir în alumină topită și ridicare a acestuia cu câțiva cm/h.
Dezavantajele principale ale procedeelor menționate le constituie dificultățile de
omogenizare a unei mase cu multe componente, precum și nevoia de materii prime de mare
puritate, ca și de măcinarea extrafină.
Fundat, ia Floarea Darurilor
str. Erou Iancu Nicolae nr.126, 077190 Voluntari, Ilfov, floarea.darurilor@jaclyn.ro
Fundația Floarea Darurilor, 82PJ/3.12.2014, Cod fiscal 33363142
Soluția propusă
În scopul atenuării dezavantajelor menționate, îndeosebi al omogenizării superioare a
amestecului de substanțe cu participații puternic variate (alumină cristalizată sau chiar
bauxită), substanțele respective sunt vaporizate în creuzete de molibden sau wolfram,
rezistente până la temperaturi de peste 2200°C; vaporii impurităților mai volatile decât
substanța de bază (adică alumină sau bauxită), deci respectiv sub 2045°C sau 1800°C, se
elimină cu măsuri de securitate adecvate, iar impuritățile mai refractare se colectează ca
aglomerări la baza creuzetului în care a avut loc vaporizarea; vor fi necesare două creuzete
relativ mari, unul primar, în care va fi încălzită și vaporizată masa, admisă și cu unele
impurități, mărunțită grosier și altul secundar, de aceeași înălțime, dar cu diametrul de 1,5 ori
mai mic, în care se va condensa amestecul de vapori de alumină cu cei generați în câteva
creuzete mici; toate, atât cele mari cât și cele mici, sunt cilindrice verticale, prevăzute cu câte
o rezistență electrică, realizată dintr-o sârmă de wolfram protejată în mărgele cu diametre
31...3 mm, din zirconie, înfășurată la exteriorul cilindrilor și alimentată prin câte un reostat;
de exemplu, pentru o producție de 4kg/zi corindon, cu un cilindru primar cu diametrul 120 și
înălțimea h250 mm, puterea totală cerută de instalația de producție nu va depăși 2,0kW.
În creuzetul mare se vor introduce, în două etape, 4kg alumină, care va fi încălzită,
topită, și vaporizată; în creuzete mici, cu substanțele de adaos, se vor afla topiturile
respective, gata de vaporizare; puterea fiecărui creuzet va fi prestabilită prin calcul, pentru a
se vaporiza fluxul necesar, uniform sau variabil; disipările de căldură ale creuzetelor nu vor
depăși 5%, datorită adoptării unor izolații termice performante; o tablă subțire, din metal
rezistent la domeniul de temperaturi din izolație, cu coeficient mic de negreală, sub 0,30 la
2000°C și sub 0,05 la 100°C, eventual după cromare, amprentată cu excrescențe conice înalte
de 1mm, este înfășurată pe creuzet, formând canale late de 1 mm; sub 600°C, se vor folosi
table subțiri, curate, din aluminiu, cu albedoul de circa 0,05; creuzetele vor fi închise într-un
vas metalic, vidat sub 500Pa, atât pentru scăderea temperaturii de vaporizare spre cea de
topire, de 2044°C, cât și pentru rarefierea masei gazoase din izolație, în scopul reducerii
conducției termice; măsurarea temperaturii în creuzetele mari se va face prin măsurarea
rezistențelor electrice fără sarcină; cunoscând secțiunea și lungimea sârmei respective, se
deduce temperatura rezistenței, cu ajutorul tabelelor corespunzătoare și, cu erori acceptabile,
temperaturile în creuzet; evoluția proceselor este lentă, transvazarea vaporilor durând peste 2
ore; pentru a obține un corindon superior, trebuie ca răcirea să fie suficient de lentă, cu circa
40 K/h până la consolidarea deplină a structurii cristaline, estimată sub 1800°C, perioadă în
care se vor efectua vibrări cu frecvență crescătoare, de la 0,6 la 2,0Hz, cu pauze pentru
relaxarea cristalelor; sub 1800°C, viteza de răcire va crește până la 150K/h.
Vibratorul este legat de capătul rece al țevii; amplitudinea și frecvența vibrării se
stabilesc prin experiment direct și informații prealabile. Vibrarea asigură formarea de cristale
în întreaga masă, contribuind la o omogenizare superioară; pentru refolosirea recipientului de
condensare și răcire, este necesară prevederea unui alt recipient interior de sacrificiu, executat
din tablă de molibden, cu care se va evacua din recipient gema solidificată.
Deșeurile se valorifică la obținerea de materiale abrazive; producția de gemă este
discontinuă și se desfășoară în circa 12 ore pe fiecare șarjă.
Avantajele procedeului propus sunt următoarele:
- folosirea de materii prime cu unele impurități, cu îndepărtarea simplă a acestora în cadrul
procesării;
- omogenizarea idealizată a amestecului de vapori, în raport cu orice amestec de granule
oricât de fin măcinate;
- dozarea componentelor prin măsurarea energiei consumate pentru vaporizarea lor și nu prin
cântăriri sau alte mijloace;
- facilitatea coloristicii și uniformității acesteia."
Articolul afost transmis de Liviu Jalba, de la Fundatia Floarea Darurilor, din Bucuresti, Romania, ca sa il oferim mai departe ca dar, in memoria regretatului Prof. Octavian Nicolae Stanasila, care nu a mai avut norocul sa prinda aceste sarbatori de iarna.
RIP, Prof. Octavian N. Stanasila.

"SALTUL DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
LA CEL UNIVERSITAR
O.Stănăşilă- UPB-Bucureşti

"Fiecare segment al verticalei învăţământului are propria finalitate. Termenul
„preuniversitar” a fost ales şi acceptat în mod nefericit; nefericit, deoarece cuprinde câteva
segmente distincte, făcând astfel loc unor interpretări forţate: anume, ciclurile primar,
gimnazial şi liceal se găsesc, în mod nediscriminatoriu, pe aceeaşi bandă rulantă, deşi au
finalităţi diferite. Desfiinţarea treptei a doua prin anii ’90 a fost o mare eroare care, conjugată
cu batjocorirea timp de două decenii a BAC-ului, a permis ca întreg ciclul preuniversitar să
fie parcurs practic de toţi tinerii, la grămadă. S-a uitat de scop, de corectitudinea aprecierii, de
cultivarea aptitudinilor sau de orientarea profesională. De regulă, greşelile le plătesc alţii …
Toate disciplinele de învăţământ şi-au diminuat rolul lor formativ şi statutul de criteriu
de selecţie socială. În condiţiile economice nou create, profesorii care predau în învăţământul
preuniversitar au ajuns să fie prost plătiţi şi să capete un statut marginal. Din teama de
inaniţie, a început goana după rotunjirea veniturilor. În ultimii 15–20 de ani, profesorii de
matematică, română, economie, geografie sau limbi străine şi nu numai ei, prin reprezentanţii
lor în organizaţii instituţionale, au ştiut cum să profite: au contribuit la încărcarea
inadmisibilă a programelor, apoi manualele alternative au devenit, în mare proporţie, stufoase
şi practic toxice (uitându-se de principiile didactice de accesibilitate); în plus, din raţiuni
comerciale, s-au creat grupuri compacte de coautori, incluzând mulţi inspectori şi ascunzând
în anonimat pe adevăraţii autori. Părinţii au fost hipnotizaţi de şansa ca odraslele lor să
devină titraţi universitari, cu acoperire nu în valoare, ci în … diplome. În vremuri de
orbecăială, părinţii nu au avut timp să se ocupe de copiii lor şi fie nu au cunoscut, fie au
refuzat să cunoască realitatea. Bineînţeles, televiziunile şi Internet-ul au promovat modele
false de viaţă şi construcţie a viitorului, inducând ideea că dacă ai luat BAC-ul, gata, ajungi
oricât de sus! Şi acum, pe termen scurt, nu avem soluţii. Este necesară recâştigarea încrederii
elevilor în şcoală şi în aprecierea corectă din partea profesorilor; în plus, profesorii ai căror
elevi au picat sistematic la BAC trebuie calificaţi fie ca incompetenţi, fie ca nesimţiţi. Nu
întâmplător s-a ajuns ca profesorii să-şi mediteze proprii elevi ceea ce, să recunoaştem, este
un fel de incest profesional. Iar elevii au aplicat principiul minimului efort: cumpărarea
de examene, mituirea examinatorilor, fraudarea probelor etc. Într-un târziu, asistăm la
încercarea de a stopa fărădelegea organizării şi administrării locale a BAC-ului, dar nu este
suficient. În orice caz, în România s-au realizat câteva recorduri mondiale. Am ajuns să avem
25 economişti, 10 jurişti şi 60 ingineri la mia de locuitori şi au început deja să se simtă
efectele: şomaj al posesorilor de diplomă universitară, neîncredere în valoarea absolvenţilor
şi în calitatea multor masteranzi, iar piaţa muncii este complet deşurubată.
Nu voi rămâne în acest punct al intervenţiei mele şi mă voi referi la câteva aspecte de
fond, începând cu analiza succintă a programelor analitice pentru diversele discipline, a
planului de învăţământ (adică a „curriculei”, un alt termen ambiguu, care ascunde realitatea
practică a pretinsei modernizări) şi formulând unele aprecieri legate de saltul de la liceu la
facultate. Nu cunosc politica şi nici componenţa comisiilor Ministerului Învăţământului.
Trebuie totodată să remarc, de exemplu, influenţa slabă pe care au avut-o cei cuprinşi în
programul POSDRU, în ultimii doi ani, mai ales în armonizarea diverselor programe de
studiu (matematică/fizică, matematică/informatică, biologie/agricultură, practică/industrie,
câtă a mai rămas etc.) sau în evidenţierea unor racile depistate. Astfel, de câţiva ani încoace,
au apărut culegeri cu câte 50 de coautori; ce sunt astea ? Geometria a fost practic omorâtă,
neacoperită cu probleme bine alese şi gradate. În clasele a IX-a şi a X-a se insistă cu folosirea
vectorilor în probleme rigide, devenite marginale, ca să nu spun prăfuite (geometria
triunghiului, teoremele Ceva şi Menelaus, ca acum 70 de ani) şi se pierde mult timp cu
ecuaţii de diverse tipuri, astăzi când calculatoarele au disponibilităţi imense şi fac desuete
diversele clase de ecuaţii cuprinzând prea multe artificii şi funcţii trigonometrice inverse. În
schimb, nu se studiază elementele concrete de matematică financiară sau statistică
elementară, nimic de matematică utilitară sau distractivă, dar se insistă cu combinatorica
stearpă şi cu studiul unor patologii matematice, care fac deliciul unor aleşi, care se pregătesc
să se suie într-un turn de fildeş al izolării. Am observat că elevii nu ştiu să conducă
raţionamente simple privind matematica de consum, dar nici să împartă polinoame până în
clasa a XII-a, unde se impune renunţarea la adâncirea studiului steril al diverselor structuri
algebrice. În privinţa celorlalte discipline, din auzite, există un adevărat abandon din partea
profesorilor, se aruncă notele, se creează un anumit non-combat, iar cei care încearcă să fie
exigenţi sunt rapid marginalizaţi.
Trebuie menţionat că există unele capitole aflate la frontiera liceu/facultate; nu se
predau în liceu, fiind considerate desuete şi nu încap nici la facultate. De exemplu, grafica pe
calculator, problemele combinate sau utilizarea analizei matematice în probleme simple
aplicative etc. Insistenţa cu care se studiază interminabile limite de şiruri sau de funcţii
trebuie descurajată şi înlocuită cu abordarea de aplicaţii bine concepute şi de bun simţ
matematic, fizic sau economic. În orice caz, absolvenţii de liceu rămân cu senzaţia că au de
reţinut un ansamblu de formule, de reţete şi probleme artificiale, al căror scop este să le dea
un permis de acces spre alte zone de incompetenţă şi mai puţin de a-i înzestra cu modele de
raţionament şi legături cu realitatea fizică şi cu viitoarea meserie. În facultate, nu se pot corija
aceste neajunsuri, mai ales că acolo apar altele noi; de exemplu, matematica, predată altă dată
în cinci semestre, este masată în primele două (80 % fiind în primul semestru). Există o
presiune teribilă asupra cadrelor didactice şi asupra studenţilor. S-au introdus multe discipline
de învăţământ cu pretenţia de discipline moderne, dar care au, în fond, un conţinut formativ
restrâns.
Dacă matematica, fizica, chimia, biologia, etc. nu pot fi eliminate, în schimb au
fost uşor deturnate!
Nu în ultimul rând, a apărut categoria de „profesori de orice”. Astfel, există tendinţa
de a amesteca matematicieni cu ingineri, economişti sau fizicieni, iar la gimnaziu, mulţi
„profesori” sunt doar absolvenţi de liceu! Nu ştiu cine ne apără de aşa pericol. Recent, într-un
program POSDRU, s-a încercat să se propună o programă nouă privind apropierea
matematicii de informatică, dar s-a renunţat deja …
Fără să intru în alte detalii, consiliile profesionale şi decanii trebuie să-şi joace rolul
de reformatori de jos şi de moderatori între titularii de discipline, privind diversele corelări
între discipline şi atenuând unele decorelări istorice (de exemplu între matematică şi fizică
sau între matematică şi disciplinele tehnologice). Iar şefii de catedră trebuie să vegheze la
disparităţile create de seriile paralele, la reintroducerea analizelor interne de curs sau seminar,
la vizitarea reciprocă a titularilor diverselor discipline, sprijinind totodată integrarea cadrelor
didactice tinere. Diversele discipline şi utilizarea calculatorului trebuie să creeze un
mariaj perfect între ele şi nu un simplu concubinaj verbal. Prin anii ‘80 s-a crezut că
practic, calculatoarele trebuie să ia locul „disciplinelor scârboase”, aşa cum le spunea un fost
ministru guraliv, matematicii, fizicii şi chimiei. Desigur, a existat iluzia şi amăgirea că, prin
utilizarea largă a computerelor, vor dispărea cozile la administraţie, hârtiile birocratice etc.,
că vor apărea roboţii care ne vor lenevi la modul absolut. Dar s-a văzut că au apărut multe
concepte matematice care reclamă calculatoare tot mai puternice, iar problemele militare şi
cele ale ecologiei sau administrării apei, hranei şi finanţelor lumii, ca şi cercetările oceanului
planetar, au impus noi studii în care matematica este indispensabilă. Lumea nu stă!...Am aflat
că în Franţa, bugetul este alcătuit nu de economişti, ci de ingineri cu pregătire foarte solidă.
În plus, în mai multe ţări avansate (SUA, Anglia, Germania, Japonia ) s-a lansat un program
guvernamental amplu – STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) în care
matematica are un rol separat şi nu este inclusă în Ştiinţă.
M-a impresionat mult afirmaţia că, pentru a avea în ţară un singur inginer bun,
sunt necesari (eventual insuficienţi) 20 de matematicieni şi 10 fizicieni buni !
Simpla invocare a „informaticolului” ca medicament universal pentru învăţământ sau
industrie este complet depăşită şi se impune aşezarea la aceeaşi masă a unor lideri ai
învăţământului, care să propună câteva măsuri valabile zeci de ani, privind regândirea locului
nostru comun, cu precizarea finalităţii fiecărui segment al învăţământului preuniversitar.
Saltul liceu/facultate este un prilej de reflecţie pentru tineri, pentru cadre didactice sau părinţi
şi mai ales, pentru decidenţi. Matematicienii pot oferi modele valabile şi pentru alte
discipline, fie şi pentru că marea majoritate a noastră – cercetători sau cadre didactice – am
fost fruntaşi recunoscuţi ai generaţiei, vrednici, modeşti, lucizi, patrioţi autentici,
incompatibili cu corupţia. Puţini dintre noi s-au aflat la decizie şi avem dreptul să
întrebăm cum naiba, în numai două decenii, ţara a urmat un drum al sărăciei galopante
şi al creării unui climat în care nimeni nu răspunde pentru ce a făcut şi nimeni nu este
mulţumit. Trăim sub ocupaţie în fond românească, din partea unor structuri aflate la
discreţia unor conducători nedemni, care au profitat de indiferenţa şi toleranţa noastră
nesfârşite. Facem ce facem şi ajungem la subiecte tangente cu politicul, chiar şi atunci când
discutăm subiecte ca acesta de faţă, cu puţine speranţe de a promova soluţiile amintite.
Aşa este soarta noastră, a românilor, să o luăm periodic de la capăt şi să traversăm un
pustiu social-economic fără şansa de a avea un Spiru Haret printre noi, deşi epoca actuală
este similară cu cea de la 1900."

Acest articol ne-a fost trimii de
Fundatia Floarea Darurilor
str. Erou Iancu Nicolae nr.126, 077190 Voluntari, Ilfov, floarea.darurilor@jaclyn.ro
Fundația Floarea Darurilor, 82PJ/3.12.2014, Cod fiscal 33363142

A doua parte a emisiunii din cea intitulata "Oameni cu poveste: Profesorul Stanasila, un creator de lumina", a fost pusa pe You Tube:
https://www.youtube.com/watch?v=qGhfiEkiMno 

Invitat in studio este Eleodor Bistriceanu, primul doctor al regretatului profesor Octavian Stanasila.
Prin telefon participa:
- Val Tannen (Valeriu Breazu), profesor universitar doctor la Pennsylvania University,CS
- doctorandul lui Val Tannen, Dan Suciu, profesor doctor universitar la Washington University din Seattle, CS
- Octavian Georgescu, doctor inginer, CS
Toti trei invitatii pe telefon au fost studentii profesorului Stanasila, absolventi ai Facultatii de Automatica si Calculatoare din Romania, Bucuresti.
Regizorul Andrei Florescu s-a ocupat de realizarea tehnica a acestei emisiuni.

Dupa vizionarea primei emisiuni din cele doua emisiuni realizate prin generozitate prof. univ. dr. ing. Liviu Dumitrascu, am primit de la Liviu Jalba, care intre 2014 si mai 2019 a fost foarte apropiat de regretatul Prof. Stanasila, o suita de articole, scrie pentru sau in cadrul Fundatiei "Floarea Darurilor", fundatie pe care o percep ca in acea perioada 2014-2019 si-a concentrat atentia si activitatea pe Prof. Stanasila.
Am primit acordul de la colaboratorul Profesorului  Stanasila, Liviu Jalba, de a posta pe acest site aceste articole.
Mi-a sarit in ochi exprimarea profesorului din articolul scris de Ziua Invatatorului, in care defineste invatatorul astfel: "Invatatorul, o lumânare care se mistuie pentru a-i lumina pe ceilalţi”!"
Titlul celor doua emisiuni este legat de aceasta lumina, de care insusi Prof. Stanasila scria, amintind si mistuirea sa ca sa ne  lumineze pe noi, cei care i-am fost studenti.
Speram s a publicam aici si alte articole adunate cu grija de Liviu Jalba sau de altii care vor avea amabilitatea sa ni le transmita.
Profesorul Stanasila scris despre cum poate fi facuta RECONSTRUCTIA TARII. Poate politicienii proaspat alesi in Romania vor dori sa mai invete de la minti luminate si sa citeasca si acest articol, si ce a mai scris si povatuit cu genialitate regretatul Profesor Octavian Stanasila.
"De ziua învățătorului
ÎNVĂȚĂTORUL NOSTRU
O. Stănășilă
În timpul domniei lui Carol I, un element esenţial de modernizare a societăţii
româneşti, alături de instituții, căi ferate, poduri, şosele, l-au constituit şcolile. Paşi mari
făcuseră Alexandru Ioan Cuza, I. G. Duca, înfiinţând universităţi la Iaşi şi Bucureşti, dar
perioada Spiru Haret a fost marele moment de răscruce. Printre meritele sale nepieritoare,
încă actuale ca model, trebuie menţionate proliferarea şcolilor normale şi o lege a
învăţământului, care asigurau învăţătorilor demnitate respectată, iar celor de la sate, un rol
excepţional. Tot Haret a instituit practica şcolară ca materie de învățământ; aceasta nu a fost
introdusă de comunişti, care doar au deturnat-o, transformând-o în muncă aproape forţată sau
prilej de chiul.
Pentru a-i fixa la ţară pe învăţători, aceştia au fost împroprietăriţi cu pământ şi cu
conştiinţa unei importante utilităţi sociale. Părinţii mei au fost învăţători de ţară, în comuna
Stoeneşti-Olt (la 12 km de Caracal), tatăl meu fiind împroprietărit de Regele Ferdinand, astfel
că am ştiut mai de aproape ce au putut face și ce au făcut învăţătorii. În primul rând, aceştia
erau exemple personale luminoase, îşi educau elevii în spiritul dragostei de ţară şi neam, fără
ostentaţie, ci prin pilde şi exemple grăitoare. Îi învăţau pe fiii şi fiicele de ţărani curăţenia,
punctualitatea, credinţa, respectul pentru proprietatea altora. Învăţătorii organizau hora, corul,
competiţii sportive şi transmiteau cunoştinţe sanitare, de grădinărit, de creştere a animalelor
şi erau naşi multipli, fiind foarte prezenţi în viaţa satului. Învăţătorul, preotul şi felcerul erau
poate singurii intelectuali ai satului, cu motivaţie şi consistenţă.
Literatura română conţine multe pagini despre frumuseţea şi gingăşia muncii
învăţătorului, omul care modelează minţile, încă nedeformate, ale copiilor. Nichifor Crainic
spunea că nu merită respect cei care uită şcoala unde au învăţat, asemuindu-i cu denaturaţii
care îşi uită mamele care i-au născut şi crescut. Lucian Blaga privea şcoala ca purtând „corola
de minuni a lumii”, iar Ion Barbu/Dan Barbilian își amintea că printre dascălii săi cei mai
importanți s-a aflat profesorul de gimnaziu Banciu care l-a învățat ceva, spre deosebire de
ceilalți care doar l-au informat și atât. Învățătorii au tocmai această menire, aceea de a-i
Fundat, ia Floarea Darurilor
str. Erou Iancu Nicolae nr.126, 077190 Voluntari, Ilfov, floarea.darurilor@jaclyn.ro
Fundația Floarea Darurilor, 82PJ/3.12.2014, Cod fiscal 33363142
învăța pe cei mici, cu mintea lor tabula rasa, lucrurile esențiale ale începutului de viață
socială. După 1945, s-a produs dezastrul unei ţări aşezate. Eram copil la Stoeneşti când am
văzut, am trăit, „ridicarea” şi trimiterea la canal a chiaburilor şi a altor oameni mai înstăriţi ;
printr-o minune, tatăl meu a scăpat, deoarece familia se mutase parţial în Bucureşti. Au urmat
dezrădăcinarea, distrugerea gospodăriilor prin cotele insuportabile şi prin „transformarea
socialistă a agriculturii”. Învăţătorii maturi au fost îndepărtaţi sau pensionaţi, satele au ajuns
pe mâna politrucilor, haimanalelor frustrate, beţive şi agresive, iar munca ţăranilor –
batjocorită. Iar ţăranul colectivist a trăit din ce-a furat din ce-a muncit...Batjocura s-a extins și
a continuat față de bogățiile țării, cernoziom, păduri, ape poluate, caii omorâți samavolnic,
dar și față de valorile noastre umane confirmate, la modul aproape ireversibil.
Astăzi trăim din plin consecinţa a 70 de ani de socialism asiatic şi a combinaţiei de
primitivism, sclavagism şi feudalism. Ţara a fost sfârtecată, Basarabia răpită, dar țara nu a
fost învinsă doar de Rusia, ci şi de propriile lichele şi secături, care între timp au puit şi au
creat „omul nou/dracu’ gol”. Este necesară o analiză lucidă, o evaluare corectă a realităţii,
fără etichetări grăbite şi pariuri câştigate înainte de a fi convenite. Oamenii au început să
înţeleagă cine au fost şi sunt ciocoii, profitorii, cei care au privit România ca o pradă, ca o
moşie socialistă a tuturor şi a nimănui. Sărăcia ne paște ca o realitate crudă, dar nu este o
fatalitate, dat fiind potențialul nostru de a rezista, de a strânge cureaua, de a crede în destin și
în mintea de pe urmă. În fond, nu suntem o țară săracă, ci sărăcită. Ca un mare economist
lucid, Eminescu a făcut o demonstrație matematică a faptului că munca este singurul izvor de
bunăstare, adăugând că mai este ceva… Dreptatea și repartiția corectă a bogăției
acumulate sau existente în societate sunt și ele o resursă, care nu trebuie irosită.
Revenirea în ţară a unor fii nerisipitori este așteptată cu speranță, alături de reîntregirea țării
și mai departe, reîntoarcerea la sate, unde sunt atâtea de făcut, inclusiv canalizări și drumuri,
dincolo de industrializarea utopică, din ambițiile unor unelte ale celor care au dorit
distrugerea unui popor creștin, blând, muncitor și ușor de prostit o dată, toate acestea întăresc
potențialul evocat. Exemplul dat de prințul Charles în Transilvania este edificator și nu este
unul imposibil de urmat. Revenirea a început, dar se face haotic, deoarece statul nu-și
îndeplinește rostul; iar „lumpen-proletariatul” se întoarce la matcă, fără mijloace de
producție, fără resurse, fără pregătire serioasă într-o meserie. Doar îndemnul „hai să haidem”,
nu este de ajuns. Trebuie sprijin prin forme binecunoscute - credite pe termen lung, bănci
populare, fundaţii de tipul „Fiii satului”, mici întreprinderi, mai puțină birocrație etc.-, dar și
prin sinceritate, modestie, credință în forțele proprii, pe care numai învățătorii noștri le puteau
și le pot inocula, îndeosebi la vârsta purității gândului și faptei. Cei care şi-au menţinut
legături la ţară, care mai au rude şi amintiri frumoase, dar și cei care nu se tem de începuturile
dificile, au menirea sau datoria să sprijine acţiunile constructive şi chiar un apostolat modern.
În învățământ, sunt de acord că trebuie modificate programele analitice la şcolile
normale; aceste școli trebuie să aibă clase și pentru copiii de țigani, care să nu fie obiect de
contrabandă. Viitorii învățători, de fapt profesori de cel mai înalt rang social, trebuie să
cunoască multe, o impecabilă limbă română, o înțelegere a conceptelor de bază ale
matematicii, inclusiv cele ale matematicii de consum, apoi istoria asimilată, deoarece avem
atâtea de povestit copiilor noștri și nu în ultimul rând, să știe psihologia vârstei și a formării
viitorilor cetățeni. Le vorbim elevilor de calculatoare şi limbi străine, dar mai puţin de
cunoştinţe practice solide, de curăţenie trupească şi sufletească. Avem de luptat cu
analfabetismul de tip modern, cu cei care nu îi cunosc pe adevărații înțelepți ai neamului și
cu cei care nu știu cui să-și dea votul. Trebuie acordate burse elevilor de la ţară, cu inocularea
spiritului de iniţiativă şi dreptate. Nu putem uita că mari oameni de cultură şi ştiinţă, au
provenit de la ţară și că astăzi este aproape o ruşine naţională procentul mic de copii de săteni
care intră în facultăți și le și termină. Vorbind de spiritul de inițiativă și solidaritate,
cooperaţia nu a fost adusă de comunişti şi nu s-a încheiat cu ei. Dar nu colhoz, ci asociere de
proprietari şi producători liberi, cu administraţie controlată de asociaţi şi în orice caz, nu
condusă de politruci şi pseudo-analişti economici. Academicianul Rădulescu-Motru
spunea că „românul vrea să fie boier, nu bogat” ; trebuie să luptăm cu această mentalitate
de asistat, de „dăştept” puturos și cerșetor oficial.
Reconstrucţia ţării poate fi făcută numai cu oameni înţelepţi și caractere tari, dar și cu
respectarea sfatului acestora. Cei structural aroganţi, puşi pe jefuirea banului public şi pe
spolierea celor mulţi, trebuie izolaţi. Intelectualii adevăraţi nu au fost niciodată veleitari,
vânători de posturi, salivând la diplome și decoraţii; pe ei i-au interesat adevărul, dreptatea şi
mecanismele social-economice naturale şi legale, prin care toată lumea să câștige.
Iar învăţătorul este mult mai mult decât „o lumânare care se mistuie pentru a-i
lumina pe ceilalţi”!"
Fundat, ia Floarea Darurilor
str. Erou Iancu Nicolae nr.126, 077190 Voluntari, Ilfov, floarea.darurilor@jaclyn.ro

People of special value, such as Professor Stanasila, are given permanent homage, especially after their passing from this world. During the week when Saint Nicholas, the one who brings gifts to those who were good, is celebrated, especially in Europe, Professor Octavian Nicolae Stanasila was honored by a show made with generosity by the university professor Dr. Eng. Liviu Dumitrascu. Thanks to the university professor doctor engineer Liviu Dumitrascu, and thanks to the director Andrei Florescu.
The first doctor of the late Professor Stanasila, mathematician, electronics engineer, biologist, doctor engineer, author Eleodor Bistriceanu, was invited to participate directly. One week before Professor Stanasila became ill, he asked Eleodor Bistriceanu to assist him in editing and publishing his latest book, "60 Years: A Mathematician Among Engineers."
The show also broadcasts an older interview - a show with Prof. Stanasila himself. As the reputation of Professor Stanasila is deeply linked to his students (the professor Stanasila said often: "I don't need recognition .... I have my students ..."), two former students were invited by phone to talk about Professor. Stanasila. One of them, Dr. eng. Nelu Mihai, permanently settled in the United States of America, applied mathematics learned from Prof. Stanasila or the concepts and principles taken from Prof. Stanasila, in many products in various successful American companies.
Another guest by phone was Prof. Dr. Eng. Nicolae Tapus, another Nicolae, former colleague of Prof. Stanasila, at the Faculty of Automation and Computers of the Polytechnic Institute of Bucharest, Romania.
A former student of Prof. Stanasila, who sponsored this site, was also invited to participate, but by phone. The show is a plea in becoming professional, a plea for morality and about honoring Romanian values, such as Prof. Stanasila.
The show can be watched on You Tube, where it was published after its first broadcast on the BucurestiTV channel. The show addresses especially the young Romanians or those with Romanian roots, and not only. Why? After watching the show with great attention, the youth can find out many interesting principles, launched by Prof. Stanasila and how his lectures and principles have been used in the design of pioneering products and technological projects, recognized all over the world. The speactators can listen to stories about careers and lives, changed and marked by the influence from Prof. Stanasila, who contributed to the training of thousands of professionals.The show also refers the Prof. Stanasila's latest book, published by MatrixRom Publishing House: "60 Years: Mathematics Among Engineers".
Here is the link to the show, on YouTube:https://www.youtube.com/watch?v=qbQx4zCXWxk
https://www.youtube.com/watch?v=qbQx4zCXWxk 

Next week, on 12 (at 18:00 and 24:00 Romanian time) and on December 13, 2020 at 8:00 Romanian time, the second part of the show will be broadcast, also on the BucurestiTV channel, in which Eleodor Bistriceanu will be invited in the studio, and by phone three other former students of the late Prof. Stanasila will participate by phone.
RIP, Prof. Stanasila

In emisiunea "Oameni cu poveste: Prof. Stanasila, un creator de lumina" exista ca o prima parte  secvente din interviul din 2018 cu regreatul profesor Octavian Stanasila.
Oare cat de actuala este constatarea facuta de regretatul profesor: "Exista trei "i"-uri catastrofale pentru biata Romanie: indiferenta, ignoranta, invidie"?
Profesorul Stanasila, in stilul sau oltenesc, aparent simplu dar cu adanc mesaj,  mai spunea: "Indiferenta omului fata de om e mai a dracului decat exploatarea omului de catre om", referindu-se la piedicile in cercetare din Romania dinainte de 1989.
Se spera ca nu va exista in continuare indiferenta fata de profesor si acest site dedicat acestuia, sau fata de emisiunile realizate de prof. Liviu Dumitrascu.
Urmatoarea emisiune se va difiza pe canalul BucurestiTV in data de 12 decembrie 2020, orele 18 si 24 ora Romaniei, si pe 13 decembrie la ora 8 ora Romaniei.
Invitatul in studio va fi Eleodor Bistriceanu, si prin telefon vor participa Val Tannen (Valeriu Breazu) din SUA, Dan Suciu din SUA si Octavian Georgescu din Romania.
La minutul 14:00 din prima emisune se gaseste aceasta trista constatare a Prof. Stanasila, despre catastroficele indiferenta, ignoranta si invidie ale multora din romani.
Este evident ca cititorii si spectatorii acestui site, a cartilor Prof. Stanasila si ai emisiunilor recente si mai vechi despre Prof. Stanasila nu fac parte din acestia multi marcati de cei trei "i".

Oamenilor de valoare deosebita, cum a fost profesorul Stanasila, li se cuvinte omagiere permanenta, si mai ales dupa trecerea acestora din aceasta lume.
In saptamana cand in Europa mai ales se sarbatoreste Sfantul Nicolae, cel care aduce daruri celor care au fost cuminti, Profesorul Octavian Nicolae Stanasila a fost omagiat  printr-o emisiune realizata cu suflet de domnul profesor universitar dr. ing. Liviu Dumitrascu. Multumiri domnului profesor universitar doctor inginer Liviu Dumitrascu, si multumiri regizorului Andrei Florescu.
In emisiune a fost invitat in studio primul doctor al regretatului Profesor Stanasila, matematician, electronist, biolog, doctor inginer Eleodor Bistriceanu, care a avut superioritatea si generozitatea de a-i indeplini o ultima dorinta a Prof. Stanasila, rostita cu o saptamana inainte de a intra intr-o stare in care nu isi mai putea controla deloc sanatatea, Acea dorinta era de a-l ajuta pe profesor cu editarea si publicarea ultimei sale carti, "60 de ani: Matematician printre ingineri".
In emisiune se mai difuzeaza si un mai vechi interviu - emisiune cu insusi Prof. Stanasila.
Cum imaginea Profesorului Stanasila nu poate fi rupta de studentii sai (caci dansul spunea "Domn'le, eu nu am nevoie de recunoastere....Eu am studentii mei.."), prin telefon au fost invitati sa vorbesca despre profesor doi fosti studenti ai sai, dintre care unul, Dr. ing. Nelu Mihai, stabilit definitiv in Statele Unite ale Americii, a aplicat foarte matematica mult invatata de la Prof. Stanasila sau conceptele si principiile preluate de la Prof. Stanasila, in produsele proiectate de el in diverse companii americare de succes.
Un alt invitat prin telefon a fost Prof. dr. ing. Nicolae Tapus, un alt Nicolae, fost coleg cu regretatul Prof. Stanasila, la facultatea de Automatica si Calculatoare a Insittutului Politehnic Bucuresti, Romania.
A fost invitata sa participe prin telefon si o fosta studenta a Prof. Stanasila, care a sponsorizat acest site.
Emisiunea este o pleadoarie intru devenire profesionala si morala, despre onorarea valorilor romanesti cum este Prof. Stanasila.
Ea ar trebui vizionata pe You Tube, unde a fost publicata dupa difuzarea ei intai pe canalul BucurestiTV, mai ales de tinerii romani sau cu radacini romanesti. De ce? Ei ar trebui sa descopere de ce, dupa ce urmaresc emisiunea cu mare atentie, in special la ce spunea Prof. Stanasila si atentie la modul in care spusele si invataturile dansului fie au servit la proiectarea de produse si proiecte tehnologice de pionierat, recunoscute la nivel international, fie au format oameni ce s-au raspandit in toata lumea, cu profesiuni, cariere si vieti care nu ar fi fost asa cum sunt daca nu l-ar fi intalnit pe Prof. Stanasila, fie au contribuit la formarea a mii de profesionisti ce s-au raspandit si in Romania si in intreaga lume.
In emisiune se mai vorbeste si despre cartea ultima a Prof. Stanasila, publicata de Editura MatrixRom: "60 de ani: Matematicina printre ingineri".
Iata linkul la emisiune, pe YouTube:
https://www.youtube.com/watch?v=qbQx4zCXWxk 
Saptamana viitoare, pe 12 (la orele 18 si 24 ora Romaniei) si 13 decembrie 2020 la ora 8 ora Romaniei, va fi difuzata partea a doua emisiunii, tot pe canalul BucurestiTV, in care invitat in studio va fi Eleodor Bistriceanu, si prin telefon alti trei fosti studenti ai regretatului Prof. Stanasila.
RIP, Prof. Stanasila

Pe 5 Decembrie 2020, la orele 24 ora Romaniei ca si maine, ^ Decembrie 2020 la ora 8 dimineata, de Sf. Nicolae, care nu intamplator este si numele dupa tata al regretatului Prof. Stanasila, va fi redifuzata emisiunea "Oameni cu poveste: Profesorul Stanasila, un creaotr de lumina".
Fotografia a fost facuta de un prieten tanar, un absolvent al Stanford University, Statistics, care a redescoperit valorile romanesti pe care le are ca radacini. Si el nu a fost sigurul (prima difuzare a fost la ora 18 pe 5 Decembrie 2020).

Nelu Mihai, PhD, wrote this post on Linkedin, starting from the comments of Prof. Stanasila in the show "The math unifacations" , show realized by. Prof. Dr. Liviu Dumitrascu, in the series "People with a story"
"An interesting announcement by Bikash Koley about the pioneering work of Anees Shaikh, Royal Hansen, Amin Vahdat on #RPKI. Being able to identify, label, secure and share #Internet routes is indeed essential. I am a strong believer in the unification of theories when trying to solve a difficult problem. Math has great examples: unification of geometry and algebra (Descartes), geometry and calculus (Gauss), algebra, and topological spaces (Poincare). Maybe unifying #networking with a modified version of #blockchain will add some value to this effort?
#internetinfrastructure #technology #informationtechnology #routing"
https://www.linkedin.com/posts/nelumihai_expanding-our-commitment-to-secure-internet-activity-6740696376050626560-TVAW

Ultima carte a Prof. Stanasila, a carei  publicare a inceput-o chiar dansul (si acesta ar fi un semn ca cel putin fostii studenti ai dansului care trebui sa o cumpere si citeasca, sau macar sa isi puna tinerii din familiile lor sa o citeasca) este disponibila si la emag.ro, un fel de Amazon al Romaniei. 
Aceasta carte ar putea schimba In bine viitorul multor tineri, deci iata ce cadou minunat de sarbatori este la indemana celor care locuiesc In Romania sau Europa. 
https://www.emag.ro/60-de-ani-matematician-printre-ingineri-octavian-stanasila-ip80/pd/D0MZT3MBM/?X-Search-Id=e3df1b59c1b1a63d4622&X-Product-Id=60694335&X-Search-Page=1&X-Search-Position=0&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-Action=view
Pentru ceilalti, editura MatrixRom livreaza cartea si in format electronic.
https://www.matrixrom.ro/?s=60+de+ani+matematician+printre+ingineri
Ceea ce este interesant in carte, pe langa altele, acum inainte de alegerile din Romania, este modul in care Prof. Stanasila defineste criterii de valoare si refera si descrie oameni, principii, tehnicii de valoare sau de identificare si implementare a valorii.
Dar atentie, cartea nu trebuie citita de oportunisti, lenesi, egoisti, de cei care se cred smecheri, de autosuficienti si de altii prea inflexibiliti sau opaci la valoare. 
Multumiri lui Octavian Georgescu pentru semnalarea acestei surse de achizitionare a ultimei  carti a Prof. Stanasila.
Octavian si-a inceput mesajul de ieri cu “La multi ani”. Si pentru ca pe 1 Decembrie romanii sarbatoresc Ziua Nationala a Romaniei, si pentru ca am tot primit mesare artificial construite despre aceasta sarbatoare, iata un link la un cantec ce defineste trairile romanului.  Si se pare ca acest cantec defineste destul debine simtiri ca acelea  ale Profesorului Octavian Stanasila, care nu se mai poate experima direct, ci doar prin opera sa, si ale discipolilor sai, cum este Octavian Georgescu, care simplu ne-a transmis “La multi ani” de sarbatoarea nationala a Romaniei, loc unde multi isi au radacinile si unde multi si-au inceput educatia. Prof. Stanasila vorbea intr-una din emisiunile sale despre “vremuri de. bejenie”, amintind cum multi si studentii sau si nu numai au emigrat. Dar chiar si in bejenie fostii studenti si familiile lor ar trebui sa citeasca ce le-a lasat scris regretatul Prof. Stanasila. 

Fiind in pandemie, programarea emisiunilor dedicate memoriei Profesorului Stanasila a fost afectata. In loc de difuzare pe 28 noiembrie 2020, se vor putea viziona cele doua emisiuni astfel, pe postul de televiziune romanesc BucurestiTV:
a) emisiunea 1 pe 5 decembrie 2020, sambata, la orele 18:00, si 24:00, si pe 6 decembrie 2020 la ora 8:00.
b) emisiunea 2 pe 12 decembrie 2020, sambata, la orele 18:00, si 24:00, si pe 13 decembrie 2020 la ora 8:00.
Ambele emisiuni sunt realizate de prof. univ. dr. ing. Liviu Dumitrascu, si sunt parte din ciclul de emisiuni denumite:"Oameni cu Poveste".
Indiferent de schimbarea porgramarii, gandurile noastre de recunostinta fata de Prof. Octavian Stanasila raman si vor fi exprimate si de Thanksgiving, mai ales ca maine, 25 noiembrie 2020, se implinesc sase luni de la trecerea acestuia in alta lume, lasand neterminate vise incepute pe acest pamant.
In Romania, la implinirea unor anumite perioade de timp de la trecerea in alta lume a unui crestin ortodox, se fac comemorari, se impart mici donatii sub forma de hrana etc.
Nu se stie daca Prof. Stanasila ii mai placea ce lasase in Oltenia, dar probabil ca i-ar fi placut sa vada aceste costume populare de pe dansatorii din Oltenia care danseaza pe o muzica aducatoare de optimism.Acest film cu imagini din parcul cu statui de Brancusi a circulat cu succes prin US, cel putin in California. Oltenia si  oltenii de valoare ca Prof.  Stanasila, Romania si romanii de valoare continua sa impuna apreciere si admiratie.

1. Pe 26 noiembrie, americanii si nu numai sarbatoresc ziua Recunostintei. Ca un obicei frumos, pe langa alte obiceiuri frumoase, la scoala elevii sunt invatati sa deseneze o felicitare pe care sa scrie pentru ce sunt recunoscatori in acel an. 
   Imi aduc aminte de casa unei prietene, venita din Scotia, care pastra in sufragerie un tablou cu astfel de felicitari create de copiii si nepotii ei. De fiecare data cand mergeam in  casa ei (s-a mutat in alt stat american, mai aproape de copii) radeam la vederea unei felicitari facute de o nepoata, pe care scrisa “ Sunt recunoscatoare pentru familia mea buna, pentru scoala mea buna, pentru catelul meu bun, si pentru invatatoarea mea, dar invatatoarea ar fi putut fi mai buna.”

2. De Ziua Recunostintei 2020 as putea spune “Sunt recunoscatoare pentru ca am scapat cat de cat cu bine de virus si de si mai grave boil, pentru familia mea, pentru fiecare zi traita, pentru speranta ca maine si dupa aceea In fiecare zi voi avea mai multe motive de a fi recunoscatoare, pentru parintii mei buni si demni, pentru prietenii mei, pentru profesorii si mentorii mei, intre care si “excelent de bunul”Prof. Stanasila. pentru puterea de a fi determinata si pozitiva in tot ce fac.....”
3. Si, ca dovada a recunostintei pentru Prof. Stanasila, la doua zile de la Ziua Recunostintei se vor difuza pe canalul romanesc BucurestiTV doua emisiuni ale domnului profesor Liviu Dumitrascu despre Prof. Stanasila, in care vor fi invitatiprimul sau doctorand, Eleodor Bistriceanu, cinci fostI studenti de la Automatica si Calculatoare (patru din ei din SUA) si fostul coleg al Prof. Stanasila, domnul prof. univ.. dr. Nicolae Tapus, cu multe responsabilitat in  IPB. Emisiunile desigur ca au secvente (https://www.youtube.com/watch?v=qO3VpsCVCxI)  si cu regretatul Prof. Stanasila caruia extrem de multi ii sunt recunoscatori.
Pe 25 noiembrie 2020 se vor implini sase luni de la trecerea in alta lume a Prof. Octavian Stanasila. Va suntem recunoscatori ca ati existat asa cum ati existat, domnule Prof. Stanasila.

In cartea sa ultima, "60 de ani: matematician printre ingineri", publicata de Editura MatrixRom, Prof. Stansila scria:
"Nu putem uita versul Anei Blandiana : " Eu cred ca suntem un popor vegetal / De unde altfel linistea cu care ne asteptam desfrunzirea !?" Churchill spunea ca, decat sa trimiti trupe de ocupatie, este mult mai ieftin sa mituiesti grupuri de bastinasi decidenti corupti . De peste 20 de ani. suntem urmariti de acest indemn aplicat pe pilea noastra . Nu intamplator, un imn al vecinilor nostri invidiosi suna asa : " Doamne, ocoleste-i  pe romani si nu le mai da atatea ! "
Ana Blandiana este un pseudonim. Poeta Ana Blandiana, pe numele sau adevarat Otilia Coman, este una din cele mai sensibile si indragite poete din Romania, o voce pentru libertate, un om cu un simt al dreptatii care motiveaza pe deplin de ce este referita de Prof. Stanasila in cartea sa, si el un om cu respect pentru dreptate. Cei doi au in comun si dragostea pentru poporul roman.Iata de ce si-a ales un alt nume doamna Otilia Coman: "Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba."
Pentru ce sicane? Pentru trecutul ostil comunismului al familiei sale (tatal sau este fost detinut politic si preot grec - ortodox) si nu numai. In pagina de Wikipedia a doamnei Ana Blandiana alis Otilia Coman se mai scrie:
"Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Gheorghe Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj
In ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016)."
In aceste zile de dupa alegerile din SUA, se vorbeste si mai mult despre "socialism" si "comunism", agatandu-se aceste etichete unor banuieli, intamplari si tendinte politice care nu au nimic de a face cu acesti termeni, dar au de a face cu poporul american dezbinat si inrait, cum odata a fost si poate si este poporul roman. Multi oameni, uneori prieteni si fosti colegi, se urasc, se ataca unii pe altii, cazand prada manipularilor intense. Oare ce ar spune unii tati, fosti detinuti politici din Romania si alte tari est-europene, cum este cel al doamnei Otilia Coman / Ana Blandiana despre ce inseamna suferinta reala in inchisoare, lagar de concentrare, lagar de munca grea, Inchisoarea Pitesti si alte locuri de opresiune nemiloasa si inumana? Bastinasi corupti decidenti se pare ca exista in fiecare popor, si iata ce realistic era Prof. Stanasila  cand il cita pe Churchill cu referire la poporul roman.
E anotimpul "desfrunzirilor", de frunze doar. Poporul roman a fost desfrunzit de cetatenii care au imigrat cu milioanele, in cautarea unei vieti in libertate si in decenta, a fost desfrunzit de valorile sale urmarite, asuprite, persecutate etc., a fost desfrunzit de sanse egale si de multe altele. Tare ar fi util un comentariu al doamnei Ana Blandiana despre "desfrunzirile" de acum ale poporului roman.
Vecini invidiosi au ambele popoare, si cel roman, si cel american, se pare. Dar ieri, un vecin de la est al poporului roman, cu care are mai multe in istorie in comun, a decis, inclusiv prin "desfrunzitii lui", sa ignore pe cei numiti de Churchill si sa se indrepte spre demnitate si libertate.

"Un om care nu a mers niciodată la școală poate fura dintr-o vagon de marfă; dar dacă are studii universitare, poate fura toată calea ferată. ” - Theodore Roosevelt
„În timp ce am putea despica firele de păr despre virtuțile furtului, această zicală despre educație de la Teddy Roosevelt este un alt mod de a spune că dă unui om un pește și îl hrănești pentru o masă, dar îl înveți să pescuiască și tu îl hrănești o viață întreagă. "
Astăzi, în SUA, sărbătorim Ziua Veteranilor. Tatăl meu a fost un veteran care a luptat pentru libertate, dar a fost tratat cu nerecunoștință de regimul care a fost instalat după cel de-al doilea război mondial în țara în care a luptat. A fost plasat într-o tabără de muncă grea pentru că era un om iubitor de libertate și oameni, capabil să creeze valoare și să facă afaceri.
„Un obiect principal ar trebui să fie educarea tinerilor noștri în știința guvernării. Într-o republică, ce feluri de cunoaștere pot fi la fel de importante? Și ce datorie mai presantă decât comunicarea către aceia care urmează să fie viitorii gardieni ai libertăților țării? ” - „George Washington Washington, primul președinte al Americii și adesea numit„ tatăl SUA ”a văzut educația ca o moștenire importantă pentru tinerii națiunii, mai ales că implica guvernul. Data viitoare te vei întreba de ce te trezești în fiecare zi și du-te la școală, amintește-ți cuvintele batranului George! "
Prof. Stanasila nu a fost veteran de razboi, era prea tânăr pentru a merge la război, dar a trăit vremurile grele care au venit după cel de-al doilea război mondial în România, țară care a luptat alaturi de aliați, dar a fost considerată în mod ciudat învinsă pentru că la un moment dat era neutră , capabilă să furnizeze petrol ambelor țări (Germania și SUA) aparținând unor părți de război adverse și din multe alte motive legate de putere și bani.
Însă Prof. Stanasila a fost un veteran în educație și a învățat tinerii pentru a-i face „viitori gardieni ai libertăților țării”. Prof. Stanasla era el însuși un gardian al libertăților țării.
Câți dintre studenții săi au devenit gardieni ai libertăților țărilor în care trăiesc? Această întrebare nu are un răspuns.
Una dintre libertăți este dreptul la educație. În zilele noastre, acest drept nu este respectat, nici în România, nici în SUA, nici în multe alte țări. În România, autoritățile nepractice au impus școlarizare generalizată online, în timpul acestei pandemii intensificate, într-o țară în care nu toți copiii au mijloacele de a avea acces la laptop, computer, internet, telefon etc. Chiar și unii invatatori si profesori nu au pregătirea pentru a preda online și, mai mult decât atât, nu au salariul pentru a face o muncă atât de solicitantă.
În SUA există un sistem numit „școală la domiciliu”. Dar acest sistem implică fonduri oferite familiilor care nu sunt capabile financiar sau nu doresc să-și trimită copiii la o școală publică. Mai mult decât atât, exista inspectori plătiți pentru a controla dacă elevii școlari la domiciliu învață sau nu și cât de eficienți sunt rudele transformate in cadre didactice. România nu are un astfel de sistem.
Întrebarea este de ce România nu cere fonduri de la Uniunea Europeana pentru a injecta bani în educație, pentru instalarea dispozitivelor UV (cu lumina ultravioleta) în școlile publice, purificatoare de aer cu ioni în sălile de clasă și în cladirile școlilor? Frica de contaminare cu covid-19  care sta la baza deciziilor autorităților române care nu pot găsi soluții ar fi inacceptabilă pentru prof. Stanasila, el, care a reușit să găsească soluții la atâtea probleme. Prof. Stanasila, daca ar trai acum, ar fi putut să spună ministrului educației din Romania ce să facă în astfel de momente, ar fi putut indica echipei medicale de pandemie ce dispozitive să folosească pentru dezinfectare.
Dacă Prof. Stanasila nu este printre noi acum, întrebarea poate fi formulată astfel: autoritățile române nu fac brainstorming cu specialiștii în fizică, inginerie, high-tech, profesioniști, cu experiență în educație, care pot oferi soluții pentru păstrarea școlilor românești în siguranță și dezinfectate?
În imagine apare prof. Stanasila cu un fost student al sau de la facultatea Automatica si Calculatoare, devenit preot.
Aceste imagini duc la ideea de a întreba BOR (Biserica Ortodoxă Română), biserica greco-catolica din Romania, pe Rabinul (evreu) din Romania, pe musulmanii români, pe cardinalii / pastorii catolici, pe noii protestanți, protestanții, luteranii din Romania etc. să ofere gratuit spațile locurilor de cult religioase (biserici, mănăstiri, sinagoci, moschee, temple, adunari etc.) pentru adapostirea elevilor si studenților care nu au computere, laptopuri, telefoane sofisticate etc., si în special celor din zonele rurale sau sărace. Înainte de al doilea război mondial, școlarizarea în cadrul locurilor de cult si cladirilor apartinand organizatiilor religioase forma un sistem de educație profesional în România, dar si raspandit. Acum, astfel de organizații au drepturi de proprietate asupra bunurilor imobiliare, asupra atâtor clădiri și locasuri adecvate pentru a fi utilizate pentru profesori și studenți pentru a preda studenților săraci sau care au nevoie. Ba mai mult, aceste organizatii religioase beneficiaza de scutiri de taxe si impozite pe acele cladiri si terenuri care ar putea deveni scoli pe timp de pandemie.

“A man who has never gone to school may steal from a freight car; but if he has a university education, he may steal the whole railroad.” — Theodore Roosevelt
"While we could split hairs over the virtues of stealing, this saying about education from Teddy Roosevelt is another way of saying give a man a fish and you feed him for a meal, but teach him to fish and you feed him for a lifetime."
Today, in US, we celebrate the Veterans Day. My father was a veteran who fought for freedom, but was treated with ingratitude by the regime that was installed after the WWII in the country he fought. He was placed in a hard work camp for being a man loving freedom and people, able to create value and do business.
“A primary object should be the education of our youth in the science of government. In a republic, what species of knowledge can be equally important? And what duty more pressing than communicating it to those who are to be the future guardians of the liberties of the country?” — "George Washington Washington, America’s first president and often called the “father of the US” saw education as an important inheritance for the youth of the nation particularly as it involved government. The next time you find yourself wondering why you get up every day and go to school, remember the words of Ol’ George!"
Prof. Stanasila was not a veteran, he was too young to go to war, but he lived the hard times that came after the WWII in Romania, country that fought on the same side with the Allies, but was strangely considered defeated because at a certain moment was neutral, able to provide oil to both countries (Germany and US of America) belonging to adverse war parts, and for many other reasons related to power and money.
But Prof. Stanasila was a veteran in education and he taught young persons in order to make them "future guardians of the liberties of the country". Prof. Stanasla was himself a guardian of the liberties of the country.
How many of his students became guardians of the liberties of the countries they live? This question does not have an answer.
One of the liberties is the right to education. Our days, this right is not respected, neither in Romania, neither in US, neither in many other countries. In Romania, the non practical authorities asked for generalized online schooling, during this intensified pandemic, in a country where not all children have the  means to have  access to a laptop, computer, internet, smart phone. Even some teachers do not have the training to teach online, and, more than that, they do not have the wages to do such more demanding work.
In U.S. there is a system called "home schooling". But this system involves funds offered to the families not able or not willing to send their children at a public school. More than that, inspectors are paid to control if the home schooling students learn or not and how efficient the teaching relatives are. Romania does not have such a system.
The question is why Romania does not ask for Eu (European Union) funds to inject money in education, for installing UV devices in the public schools, air purifiers with ions in the class rooms and schools facilities? The fear for covid-19 contamination coming from the Romanian authorities not able to find solutions would be unacceptable for Prof. Stanasila. He, who was able to find solutions to so many problems. He would have been able to tell the department of education head  what to do in such moments, he would have been able to indicate the medical pandemic team what devices to use for disinfection.
If Prof. Stanasila is not here now, the question can be stated like this: the Romanian authorities do not do brainstorming with the physics, engineering, high-tech specialists, professionals, education experienced persons who can offer solutions for keeping the Romanian schools safe and disinfected?
The picture shows Prof. Stanasila with a former student from Automatica, who became a priest.
This pictures takes me to the idea of asking the BOR (The Orthodox Romanian Church), the Greek Catholic priests, the Jewish Romanian Rabbi, the Romanian Muslims, the Catholics fathers / pastors, the New Protestants, the Protestants, the Lutherans,   etc. to offer for free the space of their religious facilities (churches, monasteries etc.) for teaching the students not having computers, laptops, smart phones etc., especially in the rural or poor areas. Before the WWII the schooling inside the religious organizations had a professional education system in Romania. Now, such organizations have the real estate facilities property rights on so many buildings and facilities suitable to be used for the teachers and students to teach the poor or in need students. Moreover, these religious facilities, so are also exempt from taxes, so these buildings and land could become schools during a pandemic.