July 25, 2016
July 25, 2016
Pe cînd amurgul se strecoară-n suflet
Lăsînd în urmă-i brazde adînci ce sfarmă inimi şi-ntrerup suflări,
Atuncea sufletu-mi de dor de voi îşi pierde alinarea,
Şi liniştea, şi calea vieţii tot spre voi mă-ndreaptă.
Spre două veşnicii ce mi-au dat viaţă, speranţă, mîngîiere,
Tot ce e mai bun pe lume,
Cei ce mă îndrumă şi m-aşteaptă să revin acasă.
Spre voi mă-ndrept,
Căci alţii nu mai am pe lume
Mai scumpi decît sînteţi voi, PĂRINŢII mei!
Două năfrămi ce-n adierea cruntă a vieţii
Aţi stat mereu alături de-a mea fiinţă
Şi la nevoi, şi la tristeţe
La bucurii, şi la succese.
Îngrijoraţi mereu de ale noastre vieţi,
Voi n-aţi aflat odihna şi nici somnul
Pentru a pune temelie unui viitor, la care,
Nici gîndeam fiind micuţă.
Îngenunchez în faţa voastră
Şi Vă mulţumesc, lăsînd în amintire pragul părintesc,
De care timpul tot mai mult mă-ndepărtează, dar
Pe cînd amurgul se strecoară, cu paşi de dor,
De undeva din depărtare,
Îl voi păşi cît voi trăi,
Seară de seară
Lăsînd în urmă-i brazde adînci ce sfarmă inimi şi-ntrerup suflări,
Atuncea sufletu-mi de dor de voi îşi pierde alinarea,
Şi liniştea, şi calea vieţii tot spre voi mă-ndreaptă.
Spre două veşnicii ce mi-au dat viaţă, speranţă, mîngîiere,
Tot ce e mai bun pe lume,
Cei ce mă îndrumă şi m-aşteaptă să revin acasă.
Spre voi mă-ndrept,
Căci alţii nu mai am pe lume
Mai scumpi decît sînteţi voi, PĂRINŢII mei!
Două năfrămi ce-n adierea cruntă a vieţii
Aţi stat mereu alături de-a mea fiinţă
Şi la nevoi, şi la tristeţe
La bucurii, şi la succese.
Îngrijoraţi mereu de ale noastre vieţi,
Voi n-aţi aflat odihna şi nici somnul
Pentru a pune temelie unui viitor, la care,
Nici gîndeam fiind micuţă.
Îngenunchez în faţa voastră
Şi Vă mulţumesc, lăsînd în amintire pragul părintesc,
De care timpul tot mai mult mă-ndepărtează, dar
Pe cînd amurgul se strecoară, cu paşi de dor,
De undeva din depărtare,
Îl voi păşi cît voi trăi,
Seară de seară