Mi-as picta sufletul in pasteluri si viata in culori cenusii, in tonuri de alb si negru. Tablourile le-as pune intr-o camera alba, pe doi pereti aflati fata in fata, pentru a se putea privi. Pictura vietii s-ar uita la ce a sufletului si ar gandi ca cenusiul ei nu va putea reusi sa atinga pastelul din suflet, ca tot raul se va duce asa cum a si venit, si ca frumusetea e greu de intinat cand esenta e insusi sufletul meu ... culoarea vie!!!

Ogni Anima ha il suo Viaggio, cresce alla sua velocità e in accordo al suo personale percorso. Non esiste necessariamente un percorso di gruppo prescritto, ogni anima progredisce alla velocità del suo passo, come preferisce e come desidera .

A qualcuno potrebbe sembrare che altri sono molto avanti a lui, ma anche questa è un'illusione. Non esiste alcuna misurazione di chi è avanti e chi dietro. E' Quello Che E', e alla fine ogni Essere con Anima troverà il suo posto sovrano, capirà che non è possibile trovare le risposte in un altro essere,e che non troverà le risposte in un libro. Ogni Essere con un'Anima scoprirà di essere Sovrano e di avere in sè tutte le risposte e tutte le soluzioni.

Ma ogni Essere è autorizzato a scoprirlo a modo suo, alla sua unica e brillante maniera.

Din când în când

Cuvintele aşa mărunte
se fărâmiţează şi mai mult în faţa trăirilor
pe când sentimentele...
mari, înalte
se ridică deasupra munţilor de tăceri

Ţiuie lumina când trece peste culmi.

Omul, mic ca şi cuvintele
rămâne prizonier între gratiile viselor
surprins de mişcarea dezordonată a cuvintelor-
se hrăneşte hulpav cu lapte
stors din sentimente
culese de pe crestele scăldate în nori-
de aceea când crede că a eşuat
se trezeşte că îi înmuguresc noi vise la subţioară.

Oh! Omul acesta al nostru nu seamănă cu nimeni
sau poate...
din când în când cu Dumnezeu!

INIMA sa-ti fie binecuvantata cu multa DRAGOSTE Iubirea este viaţă. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o părticică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor."Nu uita niciodată Faptul ca trăieşti nu a fost ideea ta, şi că respiri n-a fost hotărârea ta. Faptul că trăieşti a fost ideea Altcuiva şi că respiri - darul Lui pentru tine .

ce faci mamico, nu m-ati chemat.... mi-e tare dor de alde mata...

PREGHIERA PER I DEFUNTI
Dio degli spiriti e di ogni carne,
che calpestasti la morte e annientasti il diavolo
e la vita al tuo mondo donasti;
Tu stesso o Signore, dona all'anima del tuo servo ...(nome)
il riposo in un luogo luminoso, in un luogo verdeggiante,
in un luogo di freschezza, donde sono lontani sofferenza, dolore e gemito.
Quale Dio buono e benigno perdona ogni colpa da lui commessa con parola,
con opera o con la mente; poiché non v'è uomo che viva e non pecchi;
giacché tu solo sei senza peccato,
e la tua giustizia è giustizia nei secoli
e la tua parola è verità. Poiché tu sei la risurrezione,
la vita e il riposo del tuo servo ...(nome),
o Cristo nostro Dio, noi ti rendiamo gloria,
assieme al Padre tuo unigenito,
con il santissimo buono e vivificante tuo Spirito,
ora e sempre e nei secoli dei secoli. Riposino in pace. Amen.

Pământu-întreg vuiește, sătul de-atâta ură,
Și-o lacrimă pe creste prelinge deșteptarea
E-o nouă dimineață și vremuri sfinte fură
O zare-n întuneric pornind din loc mișcarea

Când fericirea omenească îţi este pusă la încercare, îţi este pusă la încercare credinţa şi puterea de a păstra iubirea în sufletul tău. Într-o viaţă de om nu se poate vorbi despre izbânda asupra firii cârcotaşe şi nărăvaşe, nici de o creştere a conştiinţei, nici de un avans spiritual, ori de blândeţea sufletului fără a face exerciţiul constant, continuu şi tulburător de dificil al trecerii peste obstacolele mentale şi sufleteşti care te împiedică să iubești

Promite-mi ca nu ai sa ma uiti, ca vei pastra amintirea noastra ca pe o floare uscata intre paginile unei povesti. Din cand in cand o vei deschide, ii vei rasfoi filele ingalbenite si vei inspira parfumul discret a ceea ce a fost.
...si -a fost atat de frumos!

Unii nu vor fi niciodata liberi. Sunt suflete care se nasc inlantuite si asa vor ramane pana la sfarsit. Sunt pasari ce se nasc in colivii si tot acolo isi gasesc sfarsitul, fara sa simta vreodata cum e sa plutesti pe o adiere de vant.
Candva imi repetam obsesiv ca totul e rotund, si mai devreme sau mai tarziu totul se va intoarce. Acela care acum isi hraneste rasul din lacrima altuia, va sfarsi inecat in propriile lacrimi. Acela care arunca cu noroi va sfarsi stropit din cap pana-n picioare de propria mocirla.
Dar, realitatea ne arata ca unele lucruri sunt patrate, sau sunt formate din linii intrerupte.
Si unii vor continua sa-si hraneasca rasul din lacrimile altora si isi traiesc viata cu zambetul pe buze.
Naiva fiind, inca mai cred in lucrurile rotunde si astept...

San Antonio, tu già, durante la tua vita terrestre, aiutavi tutti con piacere.

Particolarmente tentavi che nelle famiglie regni la pace, concordanza, collaborazione e l’amore e che tutti servano Dio fedele. Chiedo a te per i miei genitori che, con la loro collaborazione nell’atto creativo di Dio, mi hanno dato la vita e che adesso fanno il sacrificio per me per poter avvanzare nella saggezza e nella grazia davanti a Dio e alle persone. Da’ a loro il coraggio nelle difficoltà, conforto nella tristezza, forza nella fede, prega per loro buona salute e vita lunga.

Ti prego anche per i miei fratelli e sorelle e per la mia parentela più vicina e più lontana. Aiuta tutti e per sempre benedicili alla loro via di vita. Con la tua raccomandazione a Dio portali fino alla salvezza eterna, e per i difunti prega che diventino prima possibile i membri della ressurezione di Cristo nella casa del Padre Celeste. Amen.

cit imi lipsiti ..... cum iti e mama pe-acolo prin cer? ....

“Amami per ciò che vedi ad occhi chiusi
o per quello che senti quando resto in silenzio.
Lo stesso farò io camminandoti accanto.
E se sarai con me,
ti insegnerò a volare e tu mi insegnerai a restare. “
(Preghiera Indiana)

"Noapte după noapte vii la mine / Şi rămâi, în vis, până la zi. / Trec supuse orele, şi line / Ca-n apusul timp de bucurii. // Aripi căpătăm într-o clipită, / Ardem iar de dor, nerăbdători, / De această lume obosită - / Ia-mă, du-mă şi pe mine-n zori. / Eu refuz cu resemnări domoale, / Să primesc întunecata parte, / Ce un zeu hain ne lasă-n dar. // Eu refuz fireasca îndoială: / Nu există despărţire, moarte, / Nici trecut, nici viitorul chiar"

vino, ploaie!

o, vino ploaie,
vino să curgi, să alinți valsurile
și rondurile cu desăvârșiri,
pașii afundați în lanurile de grâu

și urmele înviate ale copiilor să te ascundă între ele
cu plecăciune, cu zarvă
vino să înțelegi lumea pe care picuri
în mine crescând-o
ca pe-o revărsare de tristeți
și de iubiri dezvelite
ca femeile cu trupuri aprige,
cu trupuri insorite,
cu ochii lor ca izma
vino ploaie
lasă-mi sufletul să se învelească încet
cu un fel de pace udă pe care să se întindă fluturii
și licuricii și gâzele,
și îngerii apei să locuiască înlăuntrul meu
cum locuiesc gândurile în biserici
fără să le vadă cineva în ascunzișurile lor perfecte ,
căsuțe de țărână
pregătesc pentru când vei plonja aici și îmi vei umple
dragostea cu iarbă, pentru când tu,
ploaie
căzând vei scrie
o Biblie în dragostea mea...

“Una lacrima per i defunti evapora, un fiore sulla tomba appassisce, una preghiera, invece, arriva fino al cuore dell’Altissimo”


Non piangere sulla mia tomba …

Non piangere sulla mia tomba Non sono qui.
Non sto dormendo. Io sono mille venti che soffiano;
Sono lo scintillio del diamante sulla neve
Sono il sole che brilla sul grano maturo
Sono la pioggia lieve d’autunno
Quando ti svegli nella calma mattutina
Sono il rapido fruscio degli uccelli che volano in cerchio
Sono la tenera stella che brilla nella notte
Non piangere sulla mia tomba Io non sono lì


Mery

Non piangere
Non sono lì, non sto dormendo.
Insieme a migliaia di venti turbino nel cielo,
sono la neve che scintilla come un diamante ....

Te rog, Isuse blând, ceva,
Cu toată firea ființii,
Ca să-mi grijești sătucul meu
De-ntunecimea minții.

Ca să-l grijești în cer pe bunul,
Pe moșii și strămoșii,
Și pe pământ să-i ții aproape,
Vecinii și părinții,

Cum îi țineai mai de demult,
Când se cocea misterul
Iar pita în cuptor râdea,
Pământu-ntreg și cerul ...

Dă, Doamne, ca din lumea asta arsă,
Să se ridice neamul românesc,
Și-aprinde iar făclia-n țara noastră,
Cu duhul Tău, cel sfânt, dumnezeiesc!

astazi mamico vine spre cer si TINDARI .. marele OM sef si tata unde lucram ....
¸༺·✻^⁀¯°

buna dimineata mama draga, mi-e asa de dor de voi ....
mi-e tare dor de casa parinteasca, de vorbele de liniste ale lui tata, de calmul lui, de miinghierea pamintului unde am calcat mereu desculta ca sa nu-l deranjez.... mi-e tare dor de mine cind eram acasa....

Și te-am strigat din umbră,
dar strigătul s-a stins,
și-am vrut să ies afară
dar hăul m-a cuprins ...

Eccomi sono pronta a venire con te:
non ho paura.
Nuove strade i passi miei con te conosceranno,
Nuove strade i passi miei con te conosceranno.
Verrò con te nei campi e nelle vigne
frutti dorati coglierò per te
ti canterò dolcissime canzoni
danze di gioia danzerò per te,
danze di gioia danzerò per te.
Ti chiamerò mio sposo e mio diletto
ti seguirò dovunque tu vorrai
nel tuoi riposo e nella tua fatica
terra accogliente io sarò per te,
terra accogliente io sarò per te.
✰✰(¯`•.¸,¤ＭＩ ＫＡ ＥＬ °¤,¸.•´¯)✰✰

Poi venne un altro angelo e si fermò all'altare, reggendo un incensiere d'oro. Gli furono dati molti profumi perché li offrisse insieme con le preghiere di tutti i santi bruciandoli sull'altare d'oro, posto davanti al trono. E dalla mano dell'angelo il fumo degli aromi salì davanti a Dio, insieme con le preghiere dei santi. Poi l'angelo prese l'incensiere, lo riempì del fuoco preso dall'altare e lo gettò sulla terra: ne seguirono scoppi di tuono, clamori, fulmini e scosse di terremoto.

"Cerne Doamne linistea uitarii peste nesfarsita suferinta
Seamana intinderi de credinta si sporeste roua indurarii
Rasadeste Doamne dragostea si crinul in ogorul napadit de ura
Si asterne peste munti de zgura linistea iertarea si seninul"

La multi ani mama de ziua "mamei"!!! te iubesc chiar daca nu mi-ai daruit iubire.... te iubesc si dupa aceasta viata, dincolo de moartea fizica, ai fost mereu influentata de gelozia, invidia si ura celor doua(surori).... am nevoie de mata ieri am spalat ciumberul pe care fata ta draga Nuti nu vroia sa mi-l dea... am tinut mirosul mata 6 luni... ilechiul e pe spatarul scaunului unde stau mereu ca si cind m-ai imbratisa... ceea ce nu ai facut in ultimi 45 de ani pentru mine... te iubesc mama... fii binecuvintata si dincolo de aceasta viata!

Io non so dove vanno le persone quando non ci sono più ma so dove restano. E sembra che anche i ricordi più tristi e dolorosi fanno posto ai ricordi più belli...fabbisogno dell'anima? del cuore? o mancanza? A queste domande non so dare una risposta ma so che per me è così!

CU DRAGOSTE VA ARD IN AMINTIRE...
În viaţă-am ars pe drumurile mele
M-am mistuit în tot ce am făcut
Şi mi-au căzut pe vise ploi de stele
Şi m-am zidit te atâtea ori în lut.
Am poposit în sufletele voastre
Când m-aţi chemat, când m-aţi primit cu drag
Şi-am semănat atâtea flori albastre
Cât să-nflorească-n zorii unui veac.
De voi trăi la voi în amintire,
Chiar de voi fi în cer cu Dumnezeu
O mulţumire am că va rămâne
Amprenta pălmii sufletului meu...

Buna seara mamicule !
Ce mai imi spui ?
Ai venit in vis la mine azi noapte... si ne tinindu-te de bratul meu.... si ..., nu o vroiai nici pe fata mata preferata Elena/Nuti si nici pe Georgeta/Getuta - a carui onomastic e azi ... si i-am trimis o .. si, miracol mi-a raspuns!
L-ai gasit pe taticu ? Ca prea te dusesi repede la el, mamico ....
Va pupicesc ... de pe pamint..... cerul azi era asa de frumos .. aici in Florenta .... cum era cind eram copil si doream sa ma duc pe nori sa citesc carti - cu pisicul linga mine care toarce, in liniste lumeasca si sufleteasca..... te pup mama !

Nu văd grapă nu văd plug
Nu văd boii prinși la jug,
N-o văd pe mama-n grădină
Nici pe tata la fîntînă ...

La morte non è niente

La morte non è niente.
Sono solamente passato dall'altra parte:
è come fossi nascosto nella stanza accanto.
Io sono sempre io e tu sei sempre tu.
Quello che eravamo prima l'uno per l'altro lo siamo ancora.
Chiamami con il nome che mi hai sempre dato, che ti è familiare;
parlami nello stesso modo affettuoso che hai sempre usato.
Non cambiare tono di voce, non assumere un'aria solenne o triste.
Continua a ridere di quello che ci faceva ridere,
di quelle piccole cose che tanto ci piacevano
quando eravamo insieme.
Prega, sorridi, pensami!
Il mio nome sia sempre la parola familiare di prima:
pronuncialo senza la minima traccia d'ombra o di tristezza.
La nostra vita conserva tutto il significato che ha sempre avuto:
è la stessa di prima, c'è una continuità che non si spezza.
Perché dovrei essere fuori dai tuoi pensieri e dalla tua mente, solo perché sono fuori dalla tua vista?
Non sono lontano, sono dall'altra parte, proprio dietro l'angolo.
Rassicurati, va tutto bene.
Ritroverai il mio cuore,
ne ritroverai la tenerezza purificata.
Asciuga le tue lacrime e non piangere, se mi ami:
il tuo sorriso è la mia pace.

Doamne, nu pot să-ți mulțumesc îndeajuns pentru această minune...
HRISTOS A ÎNVIAT din morți/
Cu moartea pre moarte călcând/
Și celor din morminte/
Viata dăruindu-le! /

Cerurile s-au deschis si anul acesta.. Slava lui Dumnezeu pentru mila Sa!
Cel mai mult îmi doresc ca bunul Dumnezeu sa se bucure de noi, cei pe care i-a mântuit si răscumpărat. Imi doresc sa alinam durerea sufletelor întristate si neajutorate.
Pentru mine bucuria asta este amestecată cumva cu o tristete nedefinita, un dor care ma determina sa sper din tot sufletul ca sfanta lumina cereasca si gândul bun vor ajunge deopotrivă la cei ce nu mai sunt, la cei care au plecat cu bucăți din noi, dar care vor rămâne mereu acolo.
Să avem un Paște binecuvântat și o viața plină de Dumnezeu!
Amin!

Un iepuraş v-aduce iar,
Ţup-ţup plin de iubire,
Cadoul minunat în dar,
Un strop din nemurire,

Deşi e mic şi nevoiaş
Are un suflet mare,
V-aduce scumpul iepuraş
Cadou la fiecare,

Vă dăruie lumina sfântă,
Lumina învierii,
Ce îngerii din cer o cântă
În corul primăverii ...

Mulțumesc, Doamne, pentru toate pe care le știu sau nu le știu!
Mulțumesc, mamă și tată, pentru darul vieții și iubire!
Mulțumesc, prieteni și oameni, pentru minunea de a fi în comuniune!

Mulțumesc!…

Nedreptatea atrage mania lui Dumnezeu
Mare lucru este ca omul sa aiba binecuvantarea lui Dumnezeu. Este o mare bogatie! Tot ceea ce are binecuvantare sta in picioare, nu se darama. Iar tot ceea ce nu are binecuvantare, nu va sta in picioare. Nedreptatea este un mare pacat. Toate pacatele au circumstante atenuante, nedreptatea, insa, nua re; atrage urgia lui Dumnezeu. Infricosator lucru! Cei care nedreptatesc, isi pun foc pe cap. Vezi, pe de o parte fac o nedreptate, iar pe de alta le mor ai lor si nu dau importanta. Cum sa sporeasca oamenii cu atatea nedreptati? Fac ceea ce fac si dau drepturi diavolului; pentru aceasta sufera incercari, se imbolnavesc, etc, apoi vin la mine si-mi spun:”fa rugaciune ca sa ma fac bine!”.
Cele mai multe rele se intampla din pricina nedreptatii. Cand, de pilda, se aduna avere cu nedreptate, oamenii traiesc putini ani ca fiii de boier, dar dupa aceea toate pe care le-au adunat, le dau la doctori. Ce spune psalmul? „Mai bun este putinul celui drept, decat bogatia multa a pacatosilor.” „Cu nedreptate adunate, in vant risipite.” Cate se aduna, dispar; pe toate le ia vantul. Rar, la foarte putini se intampla ca bolile, framnatarile,. Etc., sa fie o incercare de la Dumnezeu. Unii ca acestia vor avea palta multa. De obicei, cei care trec prin astfel de incercari, devin dupa aceea mai bogati, la fel ca si Iov. Multi oameni care raman neputreziti, patimesc aceasta si din pricina ca au facut vreo nedreptate.
(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

Pe salcii verzi si flori de mar,
Iisus Sa-ti intre-n casa,
Sa-ti lase-n inima si-n gind,
LUMINA PRETIOASA
Paste Fericit

O noua zi de duminica pentru cei mai multi dintre noi, dar si o zi cu semnificatii deosebite: ziua numelui pentru unii si Pastele pentru altii.

Oricum ar fi, astazi este o zi speciala, asa cum este fiecare zi din viata ta si cadoul meu pentru tine este o poveste care sa iti reaminteasca acest lucru.

***
... Banca din parc era libera asa ca tanara femeie s-a asezat sa citeasca. Deasupra ei atarnau ramurile lungi ale unei salcii batrane. Femeia era incruntata, ba chiar dezamagita de viata pe care o avea si considera ca avea motive intemeiate sa gandeasca asa.

De parca asta nu ar fi fost suficient pentru a avea o zi neplacuta, a observat ca un baiatel se apropie de ea, obosit de atata alergat.

Baietelul s-a asezat in fata ei tinand capul inclinat in jos: "Uite ce am gasit!". In mana lui era o floare.

"Ce imagine demna de mila...", isi spuse femeia. Floarea avea petalele ofilite - probabil prea putina lumina sau insuficienta apa de ploaie.

Dorind ca baietelul sa-si ia floarea ofilita si sa plece la joaca, femeia a schitat un zambet fals, dupa care s-a prefacut ca citeste din carte.

In loc sa sa retraga, baietelul s-a asezat pe banca langa ea si a declarat cu entuziasm: "Cu siguranta miroase minunat si este si frumoasa! De aceea am si cules-o. Uite, este pentru tine!".

"Buruiana" din fata ei, asa cum o vedea femeia, parea sa fie la capatul existentei ei si n-avea culori aprinse, rosu, galben sau portocaliu... Stia totusi ca trebuie sa o ia, asta fiind singura sansa ca baietelul sa plece.

Asa ca a intins mana si a spus: "Multumesc, este exact ceea ce aveam nevoie!". Insa in loc ca baietelul sa-i intinda floarea, el continua sa o tina in aer. Atunci a observat pentru prima oara ca baietelul "culegator de buruieni" nu putea sa vada. Era orb.

Femeia si-a auzit vocea tremurand, iar lacrimi straluceau in soare in timp ce ii multumea ca a ales cea mai frumoasa floare pentru ea.

"Cu placere!" a zambit baietelul si a plecat din nou la joaca, fara sa inteleaga impactul pe care l-a avut asupra femeii.

Ea a ramas tintuita locului, intrebandu-se cum a reusit copilul sa vada o femeie ce-si plangea singura de mila sub o salcie cu crengile plecate.

Oare stia de starea pe care ea insasi si-o provocase? Poate ca in inima lui, el fusese binecuvantat cu o vedere clara... Astea erau gandurile femeii acum.

Prin ochii copilului fara vedere, femeia a putut sa vada in sfarsit ca problema nu era lumea din jurul ei, ci felul in care ea vedea lumea.

Si-a promis atunci ca pentru toate momentele in care a fost oarba, sa vada de-acum inainte frumusetea vietii si sa aprecieze fiecare secunda care-i apartine. A dus apoi floarea ofilita la nas si a inspirat parfumul unui minunat trandafir.

Zambetul i-a aparut pe buze cand l-a vazut pe baietel tinand o alta floare ofilita in mana. Micutul se indrepta acum sa schimbe viata unui batranel de pe o alta banca, batranel ce nici macar nu suspecta ce-l asteapta.

***
Primeste florile pe care viata ti le ofera in aceasta zi speciala indiferent de aspectul lor. Intinde mana si spune: "Multumesc, este exact ceea ce aveam nevoie!".

Ofera flori pentru ca nu stii niciodata cand poti schimba viata unei persoane. Poti sa dai florilor orice forma doresti tu.

Zambeste si fa din aceasta zi o sarbatoare!

O duminica minunata! La multi ani celor ce-si sarbatoresc ziua numelui si Un Paste extraordinar celor care il celebreaza astazi!

Cu mare drag,

Gesù lavi via con il tuo sangue ettenui le nostre sofferenze.. ti amo perché hai lavato con amore le nostre carni e i nostri spiriti con il tuo sangue.. ci fai morire e risorgere insieme a te nell'umiltà con una purezza che possa avvicinarsi a te per sentirci vicini a te.. Gesù con la tua dolosa passione hai redento il mondo, pensando solo alla nostra felicità e alla salvezza delle nostre anime dal peccato..

În fiecare an, abia așteptam ca să vina Sf. Paști, ca și de Crăciun .... Așa că, pregăteam valizele .. și și în țara mea ....
În acest an, pentru mine este așa de trist, sunt orfană … nu mai am părinți la care alergam să-i văd – deși moartă de oboseală cu 2000 km în spatele meu ….
Viața și moartea, desigur, sunt una dintre temele cele mai vechi de cand lumea e lume, în opoziție una cu celălaltă, întotdeauna o sursă de o mie de întrebări și mereu indisolubil legată de același principiu.
Cum poți să–i spui cuiva “ești pe moarte”? Există o cale? Există o modalitate de a o spune mamei tale?
E ciudat, dar toată lumea mi-a spus că au încercat ceea ce eu trăiesc: atunci când rămâi fără părinții tăi te simti singur pe lume. Chiar dacă ai 50 de ani.
Dacă moartea ar avea un sens pentru cei care rămân, cred că ar fi acest lucru. Ca și tăcerea care pleacă, a fost un țipăt de a trăi cu intensitate și mai bine. După acestea timpul este doar o ipoteză, o convinție. Pare doar ieri. Ieri și mâine sunt doar o respirație.
Unul dintre prietenii mei dragi mi-a trimis aceste cuvinte ale Sf. Augustin:
“Morții sunt ființe invizibile, dar nu absente. Noi nu le vedem pentru că suntem învăluiți într-un nor, dar ei sunt în lumină și ne pot vedea. Ochii lor, plini de bucurie, sunt fixați pe noi, ce suntem plini de lacrimi. Ei sunt aproape, fericiți, transfigurați. “
Aceste cuvinte mă mută. Poate te va înduioșa chiar dacă îți vei imagina că persoana pe care ai iubit-o nu mai este acolo și că ți-e atât de dor, că-ți lipsește atât de mult, zâmbește-i cu bucurie. Pentru a deveni, așa cum mi-a spus o prietenă dragă , cel mai puternic aliat în acest timp ce ne rămâne.
Bună tăticule, bună mămico, cat de mult îmi lipsiți.

Aripi

Într-o candelă aprinsă
Văd un înger cu credință
Cum se roagă în văpaie,
Iadul cade și se-ndoaie.

Și striviți de mâna ploii
Sunt în lanțuri puși călăii
Osândiți la-ngropăciune,
Cu tot răul de prin lume.

Clipe seci și efemere
Vor să prindă iar putere,
Florile de mucegai
Cer parfum nou să le dai!

Tânguirea stă de pază
E orbită de o rază...,
Ceasul zilei numărat,
Nu e om fără păcat!

Dar cu flacăra credinței
Primim crucea biruinței,
Prin izvoarele de lacrimi
Ne spălam mereu de patimi.

Drumu-i greu și noduros,
Dar e cerul luminos,
Când treci valea cea de plângeri
Îți cresc aripi ca de îngeri...

Speranța

M-am îmbătat de multe ori cu apă chioară,
Mințind că este vinul cel de soi,
În inimă am pus arcuș dintr-o vioară
Ea prim solistă, în concertul primăverilor.

Am scris poeme, portativ stelar
M-am agățat de vis cu disperare,
În carje am alergat când nu puteam
Să mă mai țin drept pe picioare.

În proră vântul nu mai vrea să bată,
Și suflu eu speranță în catarg,
O viața... fii binecuvântată… !
Chiar și cu roua dimineții pe obraz.

Mă rog ca îngerii să-mi dea putere,
Să mă ridic atunci când sunt căzut
Să-ngrop în teacă lacrima durerii
Și să iubesc lumina ca semn de început!

Lupti mereu impotriva ta, impotriva altora, impotriva vietii... Dai vina pe toti si toate, mai ales pe Dumnezeu... Nu ai obosit? Ia o pauza! Respira adanc! Zambeste! Daruieste o imbratisare! Spune te iubesc! Multumeste de mai multe ori pe zi pentru ceea ce ai! Bucura-te de ceva din jurul tau sau aminteste-ti o intamplare care ti-a adus mare bucurie si ancoreaza-te in energia aceea. Nu esti singur! Ingerul tau pazitor e mereu cu tine! Nu poate sa intervina peste liberul tau arbitru, decat daca ii ceri ajutorul! Dumnezeu te iubeste neconditionat! CER!

Cum ne risipim prin lume, cum ne-nghite ea pe noi
Și spre casa părintească, greu e drumul înapoi.
Am plecat, plecat de-acasă, dorule de ce-ai tăcut,
Inima din piept fierbinte, pasăre s-a prefăcut.
Ce faci mamă, ce faci tată
Ce faci casă neuitată..

Buna dimineata mamico, ieri am fost in biserica - ceva organizat - maret - si la sfirsit am aprins luminari (aici nu se folosesc, dar a fost o exceptie).... a lui mata am aprins-o de citeva ori ... se stingea....
caut-l pe taticu ... ti-o fi greu .... va iubesc !

azi mamico - taticule am fost cit mai aproape de cer, acolo unde Dumnezeu ajunge mai repede, si am luat maslin binecuvintat si v-am aprins o luminare la fiecare, asa ca sa nu va certati.... ca sa fiti LINISTITI - in PACE acolo sus ... printre nori unde visam sa-mi citesc cele mai frumoase carti cind eram copila.... azi din luminarea ta mamico a curs o ... nu stiu ce e... s-au intimplat lucruri ciudate si cind joi am aprins luminare verde pentru Catalin ca sa ma rog Arhanghelului Rafael ... dar stiti .. si eu prin puterea rugaciunii am reusit sa fac lumina, sa arda luminarea... dind in schimb viata mea.... ca eu sunt singura pe pamint, nimeni - decit prieteni adevarati poate m-or plinge... nu are cine, nu am avut niciodata surori, nepoti ... nu a fost niciodata in familia asta loc de respect si pentru mine... asta e in viata asta am gresit cu venirea mea pe pamint... am deranjat mereu cu ne-viata mea.... va iubesc oricum.... asa sunt eu, asa am fost mereu.... de-aia au si facut toti ai casei din mine ... pe curind! fata voastra oropsita si condamnata a suferi mereu...

“mi dispiace, perdonami, grazie, ti amo”

Peste (să zicem) 100 de ani, nu va conta absolut deloc ce maşină ai condus, ce birou ai avut, câte camere şi piscine avea casa în care ai locuit, cât au costat pantofii sau costumele pe care le-ai purtat.
Dacă peste 100 de ani va conta ceva în legătură cu tine, acest ceva va fi felul în care ai atins vieţile oamenilor pe care i-ai întâlnit.
Pentru că acesta este singurul mod în care lumea ar fi putut deveni măcar cu ceva mai bună

Iubește-mă, te rog!

Care este nevoia fundamentală a ființei? N-am întrebat ”care este dorința fundamentală”, deși iubirea e și o dorință, dar înainte de a fi dorință, e nevoie. Nu doar de aer avem nevoie să trăim, nu doar de apă, nu doar de hrană, ci și de iubire. Iubirea e aerul sufletului, e mâncarea sufletului și e apa lui. Ființa care nu are iubire nu mai vrea să trăiască și e de înțeles asta, căci sufletul bea, mănâncă și respiră iubire. Iată ce spune Luule Vilma în cartea sa, ”Lumina Sufletului - Învață să ierți”(Ed. Dharana), despre momentul în care se naște un copil: ”Mama geme din cauza durerilor sale, moașa e agitată din cauza muncii sale, medicul e preocupat numai de rezolvarea problemelor sale. Copilul, însă, simte și imploră: iubiți-mă, vă rog, întrucât numai atunci îmi este bine. Fără iubire nu pot rezista...”.

Ei, bine, nu doar copilul non născut strigă ”iubește-mă”! Copilul, care continuă să fie o prezență ascunsă în noi, chiar și în cei mai vârstnici dintre noi, pare să păstreze în memorie acest strigăt dintâi, așa încât în viața sa toată, prin tot ce face, prin tot ce caută, prin tot ce este, strigă disperat: ”iubește-mă, te rog”! În adultul rănit e un copil care strigă că vrea iubire. În bătrânul furios e un copil care cere iubire. În adolescentul rătăcit și disperat, e un bebeluș care strigă după iubire. În omul care pierde, în cel care greșește, în cel care ridică glasul la altul, în cel care lovește, în toate manifestările emoționale ale ființelor, un copil strigă disperat ”vreau să fiu iubit: nu mă iubești, dacă m-ai iubi, aș fi fericit”!

Mi-e dor .. și-n dorul meu te strig mereu,
Și-l rog ades pe Sfântul,
Să te mai scoată-n drumul meu,
Să ne sărute .. vântul ..

(⁀‵⁀,) * ¸.•* ¸.•* ¸.•
..`⋎´ ¸.•°*”˜˜”*°•.* *
te iubesc ..... astazi as avea nevoie de mama mea cind eram copil, care ma certa ce vreau sa fiu pe un nor... aveam doar 10 ani.. vorbeam mamico cu prietenii de aici, cimd mergeam la cimp, cu o sticla de apa o bucata de piine si o ceapa, daca era o felie de brinza - de la capra iubita eram fericite, si fu cutremur .. si matale ca sa nu ne speriem, eu si Geta - chiar daca eu asteptam sa se deschida pamintul, asa credeam ca se va intimpla la cutremur.. ca ne inghite pe toti.. buni si rai.... iar atunci in mintea mea de copil iti spuneam cit de mult te suparam sa m-auzi spunind astea ... dar eu credeam ca fericirea copilariei e sa poti zbura... si eu imi doream asta din toata inima ca n-am avut copilarie.. nici viata.... nimic... doar o viata grea ce poate acum o poti vedea mama mea draga....

( /)
( . .) Ƹ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ Marioara Ƹ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ Buon Giorno a tutti
(")(")____/)_____./¯"""/') Dio vi Benedica
¯¯¯¯¯¯¯¯¯)¯¯¯¯¯'_„„„„)
LA MULTI ANI si tie mamico, ca l-ai facut pe sotul mata un tata ....

Buna dimineata mamico !
Pe 13 ai facut patru luni ca nu mai esti pe-aici mama... l-ai gasit pe tata?
Esti mai bine?
Te iubesc mama!