ForeverMissed
Large image
This memorial website was created in memory of our loved one, STELA SIVU, 80 years old, born on December 6, 1933, and passed away on November 13, 2014. We will remember her forever.
March 15, 2015
March 15, 2015
Buna dimineata mamico.. iar te-am visat... erai asa de suferinda.. ca in ultima saptamina din viata mata pe pamint....
March 14, 2015
March 14, 2015
PREGHIERE DI PERDONO

CHIEDIAMO PERDONO A DIO
O Dio, Padre di Misericordia, mio Creatore e mio Signore, sono davanti a Te, con l'animo aperto.
Riconosco di aver mancato, tante volte, contro di Te. Ti ho offeso. Ho tradito il tuo amore. Ho disubbidito alla tua volontà.
Ho peccato in pensieri, in parole, in opere e in quello che ho tralasciato di fare.
Riconosco la gravità dei miei peccati: essi sono come ma­lattie nella vita della grazia e sono più gravi della paralisi, della lebbra, del cancro.
Sono profondamente malato nello spirito. Mi pento sinceramente di tutti i peccati.
Tu che leggi nel cuore li conosci e vedi anche il mio pen­timento.
Alla tua misericordia chiedo il perdono.
Padre, perdonami.
March 14, 2015
March 14, 2015
„Tata a tăcut păcate faţă de mine, dar eu, Doamne, vreau de la Tine puterea să-l iert. Te rog iartă-l!”. Tata o bătea pe mama, acesta este un păcat, m-a rănit pe mine, mi-a fost frică, mi-a rănit copilăria, mi-a rănit viaţa. Tata a băut, a tăcut păcat pentru mine, l-am urât, l-am judecat, m-a complexat, râdeau copiii de mine în sat, am suferit. „Doamne, iartă-l pe el” şi împacă-te cu tatăl tău în tine, urând păcatul din el şi iertând suferinţa pe care ţi-a pricinuit-o. Un copil e rupt lăuntric atunci când îşi urăşte părinţii. Părinţii sunt prezenţi în noi, în trupul nostru, în celula noastră, (cu ADN-ul, cum spune ştiinţa), în felul nostru de a vedea viaţa şi oamenii....."
http://www.ganduridinierusalim.com/pacatele-parintilor-care-se-transmit-copiilor-cum-se-rupe-acest-mecanism-care-pare-un-blestem/
March 13, 2015
March 13, 2015
Buna dimineata mamico, mi-ai venit din nou in vis, acasa - acolo unde m-am nascut si eu... si erai speriata ca erau serpi.. si Nuti dirija (cum face de o viata).... si unul s-a duse pe Geta .. dar ei nu-i pasa..... si eu am vazut trei... si eram infricosata de ce atitia... in casa... in camerele (restructurate pe bani mei .. din care Nuti imi lua bani fara sa intrebe - se cheama furt), nu erau si ea cu ai ei se duse acolo - eu si Geta imi facu patu unde erai mata sa dormi vara - in antreul mic, pe urma zise, e bine asa.. tot nuti a voastra...
pe urma ma dusei pe deal si la poarta mare erau incaltari lasate de cine venise sa va viziteze.... si eu ma miram ca au lasat pe deal incaltamintea....
erai asa de frumoasa mamico ... scriu acum ca pe urma uit....
taticu nu era, si eu te intrebam unde e si imi raspundeai ....
pe urma eram in casa aici si ma duceam sus la un vecin care facea galagie - era un judecator care murise, si vecini (unde stateam inainte) in casa lui depozitau sticle goale si tot felul de ce aruncau, facuse din apartamentul judecatorului lada de gunoi... si eu eram suparata..
si ei au plecat si am ramas singura... si eram asa de afascinata de cite carti avea, chiar daca nu era curat apartamentul... si cind am auzit galagie, nu-mi placea ca astia ma lasasera singura in acel apartament am deschis usa si venea o sora de-a lui si ii explicam de ce am ramas singura si a zis ca nu erau probleme, dar cind am deschis usa de la apartamentul avocatului, intr-un loc unde erau case de tip era facut asa de frumos holul ... parea rai, cu ingeri si totul in marmura si foarte frumos.... si am rugat-o daca puteam sa iau carti ce imi puteau folosi... si m-am trezit....
te iubesc mama si dincolo de aceasta ne-viata !
March 13, 2015
March 13, 2015
azi mamico sunt 4 luni ca ai plecat din lumea asta.....
March 8, 2015
March 8, 2015
Dacă aş putea, aş opri timpul pentru tine, dragă mamă! Aş opri timpul tău, ca să poţi trăi, în sfârşit, tot ceea ce nu ai trăit la timp.
Aş opri timpul tău ca să nu îmbătrâneşti atât de devreme, ca să mai ai răgaz pentru a te simţi frumoasă, femeie, plină de viaţă.
Aş opri timpul tău ca să-ţi ofer toate momentele pe care le-ai fi meritat, toate mângâierile, toate îmbrățișările, toate bucuriile de care ai fost privată, toate cuvintele frumoase pe care nu ți le-am spus la timp.
Aş opri timpul tău ca să te odihneşti, să îți relaxezi mâinile atât de muncite, să ai și tu timp doar pentru tine. Să te văd bucurându-te de lucrurile pentru care ai muncit atât de mult, să faci numai ce-ți place și nu doar ceea ce trebuie.
Aș opri timpul ca să te răsfăț, să te alint și să te copleșesc cu iubire.
Aş opri timpul tău ca să mă pot plimba cu tine, să îţi împărtăşesc din visurile mele şi să îţi aflu cele mai frumoase poveşti.
Aș opri timpul tău ca să te cunosc și să te înțeleg. Să îți aflu durerile, temerile, dorințele neîmplinite, să știu cum aș putea să îți bucur sufletul și cum ar trebui să fiu ca să fii mândră de mine.
Aş opri timpul tău ca să îţi împlineşti visurile frumoase pe care le-ai abandonat atunci când ai început să visezi doar pentru mine.
Aş opri timpul tău ca să te văd râzând şi ca să memorez fiecare zâmbet al tău, de care îmi va fi atât de dor atunci când mă vei lăsa singură și când voi avea nevoie de o amintire sacră.
Aș opri timpul tău ca să primești fiecare clipă de fericire atât de meritată.
Aş opri timpul tău ca să învăţ de la tine tot ce trebuie să ştiu despre viaţă, despre renunţări, despre puterea de a trăi prin şi pentru cei dragi.
Aş opri timpul tău ca să nu pleci de lângă mine…
March 7, 2015
March 7, 2015
DRAGA MAMA, miine e 8 martie si eu nu te pot suna... dar iti scriu de acum ca sa-ti ajunga rindurile mele cu cind ma va fura somnul iar in visul meu poate ma vei imbratisa cum nu ai facut-o niciodata... chiar si atunci cind eu te-am imbratisat fortat.... asa ca si azi noapte te-am visat erai acolo in pat - sufereai si eu nu stiam ce sa-ti fac (ca in toata viata, rolurile s-au invertit eu eram mama si mata erai copilul).. si te inveleam si te intrebam ce sa-ti dau ca sa-ti fie bine... si m-am trezit si nu erai linga mine mama...
LA MULTI ANI MAMICO !!!
Dragostea adevărată este ca o lumină care dă strălucire la tot ce este in jur. Dragostea nu este doar un sentiment, ci si bogatia interioara pe care-o poti darui tuturor celor pe care ii iubeste.Doar daruind iti vei umple sufletul de fericire...
March 5, 2015
March 5, 2015
Voi credete che dal momento che noi siamo passati
nella dimensione della luce,
e siamo entità,
non abbiamo come voi le simpatie,
le antipatie, le speranze,
le risposte, gli affetti.
Voi credete che noi siamo esenti da queste cose.
In realtà non è così................................
March 5, 2015
March 5, 2015
Viața nu te întreabă niciodată dacă ești pregătit sau nu de o nenorocire. Nu îți dă niciun preaviz și niciun avertisment înainte să te surprindă cu un necaz, care să îți prăbușească întreg universul.
Nu te întreabă dacă e prea devreme sau prea târziu, nici dacă e corect sau nu.
Nu te întreabă dacă vei suporta sau nu, nici dacă ești pregătit sau nu ca să pierzi tot ce ai.
Nu te întreabă cât de mult iubești pe cineva sau cât de mult depinzi sufleteşte de anumiţi oameni atunci când îi va răpi de lângă tine, obligându-te să înduri chinul şi amărăciunea singurătății.
Nu te întreabă dacă ești copil sau încă prea tânăr ca să îți pierzi părinții.
Nu, viaţa nu te întreabă nici dacă ești sau nu destul de puternic pentru a trece printr-o decepție.
Nu te întreabă cât ai râs, înainte să te facă să plângi, nici cât te-ai bucurat, înainte să te facă să suferi.
Nu te întreabă dacă meriți sau nu să fii rănit, batjocorit, umilit, trădat, părăsit, judecat.
Nu te întreabă ce ai făcut bun sau rău și, de multe ori, te răsplătește cu rău pentru faptele tale bune.
Nu te întreabă dacă vei putea trăi într-un alt loc sau dacă eşti pregătit să renunţi la visele tale şi la drumul ales atunci când îţi schimbă brusc direcţia de mers şi te smulge din locul în care sufletul tău se simte acasă.
Nu te întreabă câte ai și câte ai sacrificat pentru a avea un ceva, atunci când te păgubește de tot ce ai agonisit.
Nu te întreabă cât de fericit ai fost sau dacă măcar ai fost fericit vreodată, înainte de a te copleși cu nefericire.
Nu te întreabă dacă ai apucat să trăiești şi dacă ți-ai împlinit măcar o parte din vise, înainte să te lovească nemilos cu o boală care îți va arăta cu paşi uneori lenţi şi nemiloşi sfârşitul. Sfârşitul planurilor tale, viselor tale, gândurilor tale, iar într-un final, sfârşitul tău.
Nu. Viaţa nu te întreabă niciodată nimic. Nu ține cont de cine ești și de ce ai făcut bun sau rău. Ea doar îți dă un test de supraviețuire, o lovitură şi te lasă să te descurci. Şi aici apar opţiunile... toate sub formă de lecţii, unele mai dure altele mai blânde, dar în urma cărora cu siguranţă te vei schimba, de multe ori atât de mult, până la a nu te mai recunoaște pe tine.
Toate aceste lovituri îți dau ocazia să îți testezi limitele și să forțezi depășirea acestora. Îți dau ocazia să vezi cine te-a iubit cu adevărat și cine te-a iubit doar declarativ şi interesat. Îți vor da ocazia să vezi cine ești, ce poți și ce însemni, atât pentru cei din jurul tău, cât şi pentru tine însăţi.
Cu toate acestea, oricât de multe experiențe vei trăi, nu vei ști niciodată câte poți îndura... Pentru că oamenii nu îşi cunosc limitele. Nu vei ști unde vei ajunge și nici felul în care te vor schimba loviturile primite, care, te pot înrăi sau te pot face mai bun; te pot transforma într-un om puternic, încrezător, luptător sau te pot transforma într-un om vulnerabil, speriat, resemnat.
Viaţa, drumurile, loviturile şi oamenii ei, te pot îndepărta sau te pot apropia de tine... totul ţine doar de alegeri.
March 5, 2015
March 5, 2015
Toți avem dureri și probleme. Și niciunul dintre noi nu este perfect. Ar trebui să fim toleranți unii cu ceilalți, să ne imaginăm că anumite zâmbete ascund lacrimi și grimase de durere, pentru că nu întotdeauna ne arătăm pe chipuri starea sufletească și pentru că nici nu purtăm fiecare câte o pancartă pe care să scriem pentru lume că suntem cu moralul la pâmânt, că avem temeri, că avem dureri, că avem nevoie să fim înțeleși, că ne-ar ajuta puțină blândețe, puțină considerație, puțină bunătate...
March 5, 2015
March 5, 2015
Persoanele sensibile trăiesc în vârful picioarelor pentru a nu deranja pe nimeni.Trec prin viață fără a face zgomot, pentru că zgomotul îl au înauntrul lor...
March 4, 2015
March 4, 2015
E in questa vita essenziale da vivere, sarai tu le mie mille pagine da scrivere
March 3, 2015
March 3, 2015
buna dimineata mama...
Signore possa benedire le nostre anime anche in questo giorno, e doni la pace, la serenità e le felicità in ogni parte della nostra vita. Nella nostra vita ci sono momenti tristi da superare e solo noi possiamo conoscerli e in base alle situazioni ci comportiamo in un modo che non potrebbe essere comprensibile, ma dentro vive un cuore prezioso che è il nostro amore, per la nostra vita. In questo voglio ringraziare il mio Signore per avermi dato la forza di superare quelle difficoltà che riscontravo nella vita e soprattutto l’amore che non mi ha mai mollato. Il Signore ci benedica tutti quanti in questo giorno e possa donarci a tutti sempre azioni d’amore, perché solo così che il nostro mondo potrà cambiare. Amen.
March 2, 2015
March 2, 2015
Să nu-ţi laşi niciodată inima în locuri pe care nu ştii dacă le vei mai vedea vreodata sau la oameni care nu vor sti ce sa faca cu ea...
March 2, 2015
March 2, 2015
...si voi iubi la fel de mult, doar că-mi voi pune sentimentele in lesă si le voi da drumul să zburde doar atât cât să nu se rătăceasca printre amăgiri şi timp pierdut!
March 1, 2015
March 1, 2015
buna dimineata mama! Bine te-am gasit in prima zi de primavara!
March 1, 2015
March 1, 2015
S-aude tropotul de cai,
Din alte timpuri, și din rai,
Mergând încet, nu la galop,
Că ne-am pierdut al nostru clop,
În rătăciri printre betoane
Priviri de sticlă din balcoane,
Îmbățoșați, c-așa vrea banul,
Dar am pierdut pușca .. și calul ...
February 28, 2015
February 28, 2015
"Într-o lume în care întunericul primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu luminos(-oasă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii nu mai vor să înțeleagă și să ajute,
Îndrăznește, fii tu înţelegător(-oare) și ajută; doar îndrăzneş...te!
Într-o lume în care răutatea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu bun(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care ura primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu iubitor(-oare); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii sunt răzbunători, nemiloși şi laşi,
Îndrăznește, fii tu iertător(-oare), milostiv(ă) şi curajos(-oasă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care neliniștea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu liniştit(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care avariția primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu altruist(ă), generos(-oasă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii sunt nefericiți și deznădăjduiți,
Îndrăznește, fii tu fericit(ă) și cu nădejde; doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care nedreptatea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu dre(a)pt(ă), onest(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care vinovăția primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu inocent(ă), lipsit(ă) de orice vină; doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii sunt nerespectuoși și nesimțitori,
Îndrăznește, fii tu respectuos(-oasă) și cu bun-simț; doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care vanitatea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu modest(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care mândria primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu smerit(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii sunt mincinoși, ipocriți și ignoranți,
Îndrăznește, fii tu sincer(ă), natural(ă) și cult(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care lenea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu harnic(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care nerăbdarea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăznește, fii tu răbdăto(a)r(e); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii sunt mereu nemulțumiți şi nerecunoscători,
Îndrăznește, fii tu mulțumit(ă) şi recunoscător(-oare) mereu; îndrăzneşte!
Într-o lume în care desfrânarea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăzneşte, fii tu înfrânat(ă), decent(ă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care anormalitatea primează mai mult ca niciodată,
Îndrăzneşte, fii tu normal(ă) cu adevărat; doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii îşi doresc doar valori pământești, efemere;
Îndrăzneşte, doreşte-ţi tu valori cereşti, veşnice; doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care necredinţa primează mai mult ca niciodată,
Îndrăzneşte, fii tu credincios(-oasă); doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii îşi cultivă în ei aproape numai defecte,
Îndrăzneşte, cultivă tu calităţi, virtuţi, în tine; doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care necurăţia primează mai mult ca niciodată,
Îndrăzneşte, fii tu curat(ă) fizic şi spiritual; doar îndrăzneşte!
Într-o lume unde oamenii nu se mai căiesc de păcatele lor,
Îndrăzneşte, căieşte-te tu şi cere iertare, ţine post şi roagă-te; doar îndrăzneşte!
Într-o lume în care "întunericul" doreşte ca oamenii să uite de Dumnezeu,
Îndrăznește, te rog, nu-L uita; trăieşte cu El în inimă, suflet şi minte; doar îndrăzneşte!
Într-o lume care este pe punctul de a se prăbuşi, de a se sfârşi, încet dar sigur,
Iar ţie, ţie îţi este frică de faptul că poate nu vei reuşi, că nu vei fi salvat(ă),
Îndrăzneşte, te rog, doreşte-ţi şi luptă-te să-ţi schimbi viaţa în bine; apropie-te de Dumnezeu, doar îndrăzneşte!
Îndrăzneşte, te rog, lasă grijile în spate şi mergi încrezător(-oare) pe drumul vieţii; cu credință în El și cu rugăciune în minte, doar îndrăzneşte!
Îndrăzneşte, te rog, Dumnezeu niciodată nu te va părăsi, vei fi ajutat(ă), vei reuşi, vei birui, doar îndrăzneşte!"...by Agnes Kraus
February 26, 2015
February 26, 2015
Buna dimineata mamico, iara te visai dimineata - cind ma lua somnul ca nu dorm de ani .... erai pe deal acolo unde puneti porumbul... si Nuti a voastra i-a dat lui Gicu a lu finat pamintul.. ca de ala e fratesu nu eu sora.... de fapt de cind sunt pe lume eu nu am avut parinti - surori nici atit.... ma suparasei si Nuti a ta a facut de-ale ei... si nestiind ca esti pe-acolo - veneai de pe deal am inceput sa urlu iar mata m-ai certat ca te-am speriat ... si te tineai de un porumb..... erai suparata ca te speriasei..... of .. ce-o mai fi..... te imbratisez cu sufletul ca m-ai respins mereu in viata mama draga....
February 25, 2015
February 25, 2015
mamico te-am visat din nou ... erai atit de plinsa mama draga.... of....

Fii bun

Fii bun în fiecare zi
Atîta timp cît pe pămînt tu vei trăi
Fii bun în fiecare clipă
Chiar dacă simţi că nu vei reuşi

Fii bun cu cel ce te stimeaza
Învaţă să-l respecţi şi tu pe el
Fii bun cu cel ce încurajeaza
Şi tu mereu să faci la fel

Fii bun cînd soarele răsare
Învaţă mereu să zîmbeşti
Fii bun cînd rău te doboară
Învaţă ca să poţi să te ridici

Fii bun cu toţi şi fiecare
Prieteni buni încearcă să ţii faci
Fii bun cînd norocul îţi surîde
Şi nu uita de oamenii cei dragi
February 24, 2015
February 24, 2015
- Stai piangendo?
- No. Mi è entrato qualcosa negli occhi.
- Cosa?
- Un ricordo.
February 23, 2015
February 23, 2015
Dacă mi-ar mai putea vorbi ....
cred că m-ar atenţiona asupra faptului că uneori am fost prea dură cu mine, că m-am judecat prea aspru pentru greşeli omeneşti, cărora alţii le-au dat o amploare exagerată, făcându-mă să cred că sunt urâtă, detestabilă şi condamnabilă. Şi poate că mi-ar reproşa momentele în care am fost propriul meu călău, când m-am torturat cu gânduri negative şi cu emoţii distructive.
February 18, 2015
February 18, 2015
Trăieşte...

,,Nu pune la viaţă
Cuvântul povară,
Că viaţa-i o zi,
Trăieşte-o din plin
Din zori până-n seară.
Trăieşte alături de tot
Ce trăieşte
Şi umblă şi zboară
Şi cântă şi creşte.
Vezi firul de iarbă
Cum sparge pământul
Şi frunza de tei
Cum o leagănă vântul.
Ascultă izvorul
Cum curge în râu,
Iubirea de prunc...
Şi mirosul de grâu.
Te pierde prin ele
Şi mergi mai departe.
Nu pune la viaţă
Ideea de moarte.

Iubeşte pământul
Şi cerul şi marea.
Iubeşte cuvântul
C-ascunde uitarea.
Iubeşte şi-arată
Cât poţi să iubeşti...
Şi-mparte iubire
De vrei să primeşti.
Iubeşte şi ura,
Iubeşte-o de poţi
Şi-ascunde-o în tine
Că ură au toţi.''
February 15, 2015
February 15, 2015
Curg desfrânate iernile

(părinţilor mei)

Curg desfrânate iernile, mamă, friguroase sub
lampa cu gaz
e-ntâia iluzie stinsă şi tata-i departe de azi
de tinereţe
de copilărie
zăpada mea neînvinsă târzie

spade albe la noapte când nu-mi mai este
frică de-ntuneric sub lampa cu gaz, port mirosul în
frunte
şi aud mărunte
vorbe de ocară în al zilei glas

azvârl în silabe sentimentele roase la colţuri
de şoricei
lămpile stinse aşteaptă anii
zăpada-ntinsă pe paşii mei
uimire albă uimită zi desfrânată
din munţii cei
singuri acolo ca şi colinele
descântece de funigei

ce spaimă, mamă, aproape de capătul zăpezii
şi nu-i nici lampa cu gaz
aprinsă-n rutina chipului lumii
ca o idee de bun rămas

mi-e dor de cerurile atâta de-ntinse pe dealuri
şi de vulpile lor
roşcate-n apusuri şi-n cozi stufoase
cărând norii aceştia cu guri de mătase
din care ninge lampa aprinsă

fulgi mirosind a gaz
de demult
şi eu de frică lipesc spinarea privirii pe cerul
acela profund

mi-e dor de-a dorului car să învârt iluzia capătului
lumii
pe stradă
până-n uliţa noastră să scârţâie noaptea
în lampa aprinsă
azi pe zăpadă

azi peste fulgi o iarnă ca timpul
astupă imaginea trecutului, vai
mamă, mi-e cald,
mamă, mi-e frică
iarăşi de visul că nu mă ai...
February 15, 2015
February 15, 2015
Curg desfrânate iernile

(părinţilor mei)

Curg desfrânate iernile, mamă, friguroase sub
lampa cu gaz
e-ntâia iluzie stinsă şi tata-i departe de azi
de tinereţe
de copilărie
zăpada mea neînvinsă târzie

spade albe la noapte când nu-mi mai este
frică de-ntuneric sub lampa cu gaz, port mirosul în
frunte
şi aud mărunte
vorbe de ocară în al zilei glas

azvârl în silabe sentimentele roase la colţuri
de şoricei
lămpile stinse aşteaptă anii
zăpada-ntinsă pe paşii mei
uimire albă uimită zi desfrânată
din munţii cei
singuri acolo ca şi colinele
descântece de funigei

ce spaimă, mamă, aproape de capătul zăpezii
şi nu-i nici lampa cu gaz
aprinsă-n rutina chipului lumii
ca o idee de bun rămas

mi-e dor de cerurile atâta de-ntinse pe dealuri
şi de vulpile lor
roşcate-n apusuri şi-n cozi stufoase
cărând norii aceştia cu guri de mătase
din care ninge lampa aprinsă

fulgi mirosind a gaz
de demult
şi eu de frică lipesc spinarea privirii pe cerul
acela profund

mi-e dor de-a dorului car să învârt iluzia capătului
lumii
pe stradă
până-n uliţa noastră să scârţâie noaptea
în lampa aprinsă
azi pe zăpadă

azi peste fulgi o iarnă ca timpul
astupă imaginea trecutului, vai
mamă, mi-e cald,
mamă, mi-e frică
iarăşi de visul că nu mă ai...
February 13, 2015
February 13, 2015
... azi mamico sunt 3 luni ca ai plecat .. sper intr-un loc mai bun ....
Iubirea mea pentru tine este atat de mare incat ar putea face inconjurul universului si tot n-ar fi suficient iar despartirea de tine doare atat de tare incat vocabularul intregii lumi ar fi mult prea sarac pentru a-ti putea spune ce simt. Ma simt ciuntita. Inima mi-e sfasiata de dor. Mi-e dor sa-ti aud vocea, mi-e dor de cuvintele tale care ma alinau in momentele de tristete si care ma incurajau in clipele de neputinta.
Stiu ca ma vei veghea de acolo de sus si-mi vei calauzi pasii pe drumul cel voi face spre noul loc de munca... in Roma.... Saru-mana!
February 12, 2015
February 12, 2015
Fa ca toate interactiunile tale cu oamenii sa fie pline de sens si sa-ti lase un sentiment placut ca ai dat tot ce aveai mai bun.
Felul in care tratezi relatiile arata cat de mult ai avansat pe calea spirituala. Cu cat esti mai constient spiritual, cu atat iti este mai usor sa te raportezi la lumea din jurul tau.
Este minunat cand privesti la ceilalti si vezi adevarata frumusete dincolo de trup si de minte.
Vezi frumusetea suprema a Spiritului dinauntru. Acesta este in noi toti. Straduieste-te sa o vezi si s-o scoti la iveala in toti cei pe care ii intalnesti. Comunicarea in cadrul unei conexiuni spirituale este extrem de puternica.
Cand simti ca aceasta lipseste, cauta din rasputeri sa o declansezi. Rezultatele merita din plin tot efortul.
Este o lume minunata, atunci cand putem vedea si simti cum Spiritul transcende toate diferentele.
February 12, 2015
February 12, 2015
Sognai che la mia vita sarebbe stata cosi diversa dall'inferno che vivo ora,cosi diversa da quella che sembrava...La vita ora ha ucciso il sogno che sognai....
February 12, 2015
February 12, 2015
Sognai che la mia vita sarebbe stata cosi diversa dall'inferno che vivo ora,cosi diversa da quella che sembrava...La vita ora ha ucciso il sogno che sognai....
February 12, 2015
February 12, 2015
azi e ziua de nastere a primului vostru copil .... nu ati putut sa-i spuneti LA MULTI ANI ..... trimitetii prin vis ... si fiti alaturi de ea...
Ziua de astăzi o înveșmântez în sărbătoare și trag cerul peste mine. Restul e poveste…
La multi ani Elena! sora mea ღ NUTI ღ ... 59 de ani ....
***
Nu am solutii pentru toate problemele din viata ta, pentru indoielile si temerile tale, dar te pot asculta si impreuna putem cauta raspunsuri.
Trandafirii pe care i-ai adunat in cununa vietii tale, lasa-i astazi sa se impleteasca intr-un buchet al implinirii. Fie ca florile iubirii sa-ti impodobeasca viata si sa-ti vezi implinite toate dorintele. La Multi Ani!
February 8, 2015
February 8, 2015
Mi-e dor de casa-n care
Fetiţă am crescut,
De fiecare floare
Cu-aromă din trecut

Mi-e dor să văd pădurea
Abia şoptit foşnind,
S-ascult cu gându-aiurea
O mierlă ciripind

Mi-e dor de gârla mică
De sălcii străjuită,
De prima păpuşică
De la părinţi primită.

Mi-e dor să port rochiţa
Cu fluturaşi pe ea,
S-alerg prin poieniţa
Ce-n flori mă răsfăţa .

Mi-e dor şi de motanul
Torcând pe sobă-alene,
Mi-e dor să văd curcanul
Cum se înfoaie-n pene.

Mi-e dor de porumbelul
Cu-aripi de catifea,
S-aud lătrând căţelul
Ce-oriunde mă-nsoţea.

Mi-e dor de-o surioară
Cu părul tot inele,
Să simt iarăşi fiorul
Pocnind în mâini zorele.

Mi-e dor de glasul mamei
Ce blând mă alinta,
De chipul drag al tatei
Cum încercat, zâmbea.

Mi-e dor să-mi fac cunună
Din fire de narcise,
Mi-e dor de zâna bună
Ce mă-nsoţea prin vise.

Mi-e dor de săniuţa
Zburând pe derdeluş,
Mi-e dor de-o pisicuţă,
De ciucurii din pluş,

Mi-e dor să văd zburând
Doi guguştiuci pereche
Şi să-mi atârn râzând,
Cireşe la ureche.

Mi-e dor să simt din nou
Miros de marmeladă,
Mi-e dor de-un bibelou,
De fulgii de zăpadă.

Mi-e dor de-ai mei părinţi
Pe bancă la portiţă,
S-adun din nou furnici
În mâna de fetiţă.

Mi-e dor s-alerg pe-afară
Desculţă-n iarba mare
Şi orice zi să-mi pară
Că este-o sărbătoare.
February 7, 2015
February 7, 2015
Nu ştiu în viaţă ce o să urmeze, dar îmi doresc să am alături bucuria gândului rostuit cu dragoste de copil.
Sunt rănit adeseori de mine, de oameni, de priviri, de tăceri, de… Sunt un cer. Ba senin, ba cu nori, ba cu soare dogoritor, ba cu ploi reci sau calde de vară, ba cu zăpezi şi troiene mari. Sunt o poveste lungă. Trist şi vesel, credul şi suspicios, copil şi bătrân, ziuă şi noapte… Respect, îndrum, ambiţionez, dau aripi, răsfăţ, iubesc. Doamne îmi transformă zilnic braţele sufletului ca să găsească orice om alinare. Cuminte, m-am întors adeseori din colţurile străzii doar ca să mai ofer o privire, un zâmbet, o tăcere, un…
Mă reazem de zidul inimii mele şi privesc cerul înstelat. A mai căzut încă o stea, ducând cu ea o altă poveste de iubire. Nu mai promit, doar cred, încerc, vreau! Sunt parte din decorul acestei vieţi, univers care nu-şi mai ia rămas bun.
Suflete, Îţi pecetluiesc inima cu iubire, multă iubire!
February 1, 2015
February 1, 2015
„- Ce faci părinte? – Cad şi mă ridic!…” (Pateric)
"Dumnezeu întotdeauna ne numără ridicările şi nu căderile. Niciodată nu o să ne întrebe Doamne de ce am căzut; fiindcă ştie, înţelege, simte, Îl doare, Îi cade o lacrimă… Pentru tine, pentru mine, de şaptezeci de ori câte şapte… Dumnezeu o să mă întrebe de ce am rămas la podea, de ce am descurajat, de nu m-am ridicat din mocirlă?! Dar mâine cad iar… Din nou să mă ridic! Important este ca atunci când vine moartea să mă găsească în ridicare, şi nu în cădere. Să nu divorţez de Hristos! Să aleg fiu în braţele lui Doamne, chiar şi în iadul din mine…

Adevărul nu trebuie gândit, ci văzut, trăit, experimentat. Poetul Nichita Stănescu are un vers memorabil: „prietene, cum arată albastrul tău”?! Albastrul tău poate fi diferit de albastrul meu. Albastrul tău e mai deschis, al meu poate e mai întunecat. Nuanțele, luminile și umbrele, nu trebuie să fie motiv de ceartă, ci prilej de comuniune. Chiar sunt curios să-mi povestești despre albastrul tău! Să căutăm lucurile care ne leagă, ne unesc și nu cele care ne separă. Există atâtea culori câţi oameni sunt, atâtea vederi. Poţi să nu ai ochi frumoşi, dar o vedere frumoasă. Ne luăm zborul ca un avion de pe aeroporturile inimii sau minţii, doar dus sau dus-întors. Privirea şi simţirea low-cost. Da, rugăciunea este judecata înainte de judecată. Singurul Cuvânt care nu înşeală este cuvântul lui Dumnezeu. Ceea ce Bogdan spune despre Sebastian, spune mai multe despre Bogdan decât despre Sebastian. Ţine minte! Teama de eşec este ca un balansoar, ne ţine ocupaţi, dar nu ne duce nicăieri. Orice om poate fi iubit, iar credinţa nu este nimic altceva decât un act de iubire. Ei sunt tu şi tu eşti eu. Ne suntem unii altora oglinzi.

Vorbitul despre trecut nu este trăitul despre trecut. Nu stăm în fotoliu şi ne întrebăm „ce-ar fi fost dacă…”?! Cu respect şi dragoste facem referire la trecut. Ofrandă, bucurie. Dacă nu putem merge mai departe este pentru că suntem blocaţi într-un trecut pe care nu îl mai putem schimba şi ne este greu să acceptăm, să iertăm, să binecuvântăm. Fericirea este o cale, nu un loc.

Ştim că nu ştim nimic. Suntem inundați de știri. Ştiri în neștire. Viața e o știre, moartea e o știre. Când renunţi să mai vrei să ştii tot, atunci te uneşti cu Cel care cunoaşte Totul! Cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu îşi exprimă propriile gânduri şi le interpretează greşit pe altora. Paradigmă a comunicării. Conexiuni neurologice învăţate. Tipare, scenarii. Când privim pe cineva să privim prin ochii iubirii. Lucrurile măreţe se fac, de obicei, cu riscuri foarte mari. Ce crezi, ce faci şi ce spui, când sunt în armonie înseamnă că eşti fericit.

Unii fac hematom pe creier, alţii pe suflet. Dacă nu e extras la timp se poate muri. Lumea este plină de inimi amanetate. E viaţa ta şi te plimbă ca într-un joc. Eu ştiu ce vreau de la viaţă şi nu mă ascund de mine. Furtuni, minciună, adevăr, capul în nori. Am ales să iubesc. Nu îmi las inima pe jos ca să nu ştiu pe unde s-a dus. Îmi reînnoiesc primăverile ce niciodată nu secătuiesc. Unii spun că ştiu prea multe lucruri pentru vârsta mea. Nu le-am citit sau le cunosc, le-am trăit. Şi mai am încă de trăit, de învăţat, de dăruit. Dragostea este cel mai bun răspuns le întrebările vieţii. Dragostea nu se măsoară în cuvinte, ci în fiecare zi se simte. Sunt o rază de soare și nu mai vreau să opresc timpul. Nu zâmbesc ca la poză. Ce faci bine te va ajuta și ce faci rău se va întoarce împotriva ta. După încercări ești mai puternic. Experiența te va ajuta. Mergem înainte indiferent dacă ziua a fost dulce sau amară. Lumea vrea fapte, nu cuvinte deșarte. Nu vreau să fiu altcineva. E viața mea și mă bucur de ea!

Nu mai stau la pândă la intrarea în inima mea. Nu tai bilete. Nu pun întrebări. Sunt o cetate întărită, fortăreaţă construită din pietrele mici şi mari ale vieţii. Zâmbesc pufos şi moale, cald şi dulce tuturor. Eu am desenat acest zâmbet de copil pe chipul meu. Poartă multe în spate. Au trecut ani… Cândva a fost greu ca pietrele de moară, acum e uşor şi firesc aidoma unui fulg de nea jucăuş.

Oricine are loc în sufletul meu. Inima mea încă mai bate, ajutată de pastile sau nu. Şi va mai bate mai departe în inimile altora după ce nu voi mai fi. Nu am refugii când visez. În ziua ce vine va fi mai bine. Am drumul meu asumat şi nu mai pun la propoziţiile vieţii semn de întrebare încordat, ci puncte de suspensie timide sau un înălţător semn de exclamaţie. Mă bucur de viaţă ca un copil ce face primii paşi! Nu mai zic nici un cuvânt. Înțelepciunea vieții e simplă; fă ca pe unde ai trecut să fie mai bine ca înainte!

Dacă te aştepţi ca lumea să fie corectă pentru că tu eşti corect, te păcăleşti singur. Este ca şi cum ai aştepta ca leul să nu te mănânce pentru că tu nu l-ai mâncat. Poţi să treci surâzând prin toate alături de Doamne. El simte şi înţelege toate, toate, dincolo de cuvinte.

Te iubesc pentru că nu ştiu altă cale! Nu uita că eşti Iubire, Lumină, Viaţă, Bucurie, candidat la Sfinţenie, Cetăţean al Raiului! Îţi sărut inima şi torn cărbunii dragostei acolo…

Într-o casă mică poate încăpea tot atâta bucurie ca într-o casă mare. Bucură-te de lucrurile mici, căci într-o zi, privind în urmă, ai să descoperi că au fost lucruri mari. Cea mai bună zi este ziua de azi! Cărarea vieţii e frumoasă. Fii liniştit.

Plecat după fluturi, zăpadă, vată pe băţ. Revin repede…"
~ Hrisostom Filipescu
sursa: https://hrisostomfilipescu.wordpress.com/2014/01/11/ce-faci-parinte-cad-si-ma-ridic-pateric/
January 30, 2015
January 30, 2015
´¯) ¸.*´¯) ღ
ღ(¸ ☼´ (¸..¸¸. ♫
´¯`*.♫¸¸.´¯`☼.¸¸.^¨¯`*♫
(( ))
__ (''''''''')o (''''''''')o __
▓▓▓▓▓▓▓▓▓▓▓▓
Buna Dimineata!
☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥•
Fiecare zi sa va fie mai buna si viata mai frumoasa!
☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥• ☞ ☜ •♥•
ღ══════════ღஐƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒஐღ══════════ღ

{}{}{}웃 ******************** 유{}{}{}

Doamne, fă cu mine ceea ce fac eu cu alţii
Dacă suferi, este propria ta alegere.
Dacă ești fericit, aceasta este, de asemenea,
alegerea ta, nimeni altcineva nu este responsabil.
Respice te, hominem te memento!
Mulţumeşte-te să fii OM!
Să fii OM e lucru mare!
Ora et Labora ~ Roagă-te şi Munceşte!
Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu!
Trăieşte-ti viaţa , n-o lăsa să te trăiască...
Bucura-te de ea... începe prin a fi inocent!!!
Fii lumina care transforma intunericul acestei lumi!
Fii "schimbarea pe care doresti sa o vezi in lume!
Îcepe prin a face un pas catre Dumnezeu pentru
ca El să facă nouă paşi spre tine!
Dacă nu ştii că ai ceea ce ai, nimic nu ai.
Dacă nu ştii unde ai ceea ce ai, nu ai.
Dacă nu ştii că nu ai ceea ce nu ai, nu o să ai.
Ai, n-ai, om eşti.
Nu lasa larma opiniilor altora sa iti innabuseasca
propria ta voce interioara.
Să ai o inimă care să nu devină niciodată aspră,
un calm care niciodată să nu obosească și
o atingere care niciodată să nu rănească
Fiţi înţelepţi precum şerpii şi blânzi precum porumbeii!

{}{}{}{}{}웃✿MERY✿유{♥}{♥}{♥}{♥}{♥}
ღ══════════ღஐƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒஐღ══════════ღ
January 25, 2015
January 25, 2015
mama nu avuii ce face si o sunai pe fata ta preferata ... trebuia sa ma faci un avort !
ca de asa ma facurati sa fiu sa-mi pese de calaii mei ... chiar daca pe ele le intereseaza doar partea materiala... sa ia piele de pe mine prin cuvinte si fapte ...
mi-a inchis telefonul... !!!
January 22, 2015
January 22, 2015
Dacă totul se dărâmă si decade Zborurile sunt prăbuşiri, văzduhul arde Dacă tu şi eu sună a duel Indiferenţa are formă de inel Dacă din toate ce au fost Rămâne doar un cântec fără rost Inima ta nu mai are puls normal Viaţa te doare, izbită de banal Gesturile mici, au răsturnat un cer Între noi dispare totul, un mister Zilele de ieri au devenit umbrite Iubirea se pierde fatal în amănunte Totul se derulează în alb şi negru Visele sunt ca un car funebru Colorile sunt în carantină În tine nu există vină E timpul toamnei care vine O frunză galbenă, mă bate şi pe mine Indiferent la tot ce se întâmplă Am să rămân cu iarna mea pe tâmplă Sentimentele sunt ca o ninsoare Indiferenţa doare cel mai tare Viscolul câinesc bate peste noi Oameni de zăpadă, conjugaţi la doi.
January 20, 2015
January 20, 2015
..stasera farei anche a meno della nostalgia che da lontano viene per portami via..non ti scordar mai di me..di quell'incantevole storia...
January 20, 2015
January 20, 2015
..stasera farei anche a meno della nostalgia che da lontano viene per portami via..non ti scordar mai di me..di quell'incantevole storia...
December 31, 2014
December 31, 2014
MAMA AZI SUNT 50 DE ANI CA AM VENIT PE PAMINT .. EU NE-DORITA DE VOI NE-PARINTI!

Probabil sunt melancolicã, dar astãzi este ziua în care mama mea aducea pe lume 2 fetite, adica si EU. Era ger, multã zãpadã, cu putine conditii sanitare si de transport, si din cîte îmi mai spunea mama mea, cu dureri îngrozitoare si cu multã suferintã, venind pe lume vînãtã de frig, încruntatã... Astãzi sunt departe de Casa, de cei dragi, doar eu si universul, cu tãria de caracter rezistînd acestui dor imens, de copil, de pãrintii mei si toate rudele,si de cei dragi si cunoscuti si poate acest dor mã face mai puternicã dar în acelasi timp mai sensibilã si melancolicã.
Împart acest dar, ZIUA MEA , simbolul existentei, cu cei care vor sa mi se alãture.
December 28, 2014
December 28, 2014
Nu se poate înţelege cât de grea e despărţirea, decât atunci când o fiinţă dragă pleacă de lângă noi. O cauţi şi nu o găseşti, o strigi şi nu te aude, o aştepţi şi nu mai vine. Ne rămâne doar amintirea şi un dor nestins în inimă a dragii noastre mame şi bunici.
December 21, 2014
December 21, 2014
──── ♥ ♥ ♥ ───── ♥ ♥ ♥
── ♥ :* :* :* ♥ ♥ :* :* :* ♥
─ ♥ :* :* :* :* ♥ :* :* :* :* ♥
─ ♥ :* :* :* :* :* :* :* :* :* ♥
── ♥ :* :* :* :* :* :* :* :* ♥
──── ♥ :* :* :* . :* :* :* ♥
────── ♥ :* :* ♡ :* :* ♥
──────── ♥ :* :* :* ♥
─ ───────── ♥ :* ♥
───────────── ♥
───────────────♥
────────────────♥
──────────────────♥
───────────────────♥
───────────────────♥
──────────────────♥
─────────────────♥
─────────────────♥
─────────────────♥
──────────────────♥
───────────────────♥
________██████___________♥
_____███████████________♥
____█████████████______♥
___███████████████_____♥
___████████████████_____♥
___████████████████______♥
____███████████████______♥
_______███████████_______██
_____________███████______████
____██████__██████████████
__██████████████████████
_████████████████████
██_█████_████████████
█__█_██__████████████
_____█__████████████
_______█████████████
_______██████████████
_______███████████████
________███████████████
_______███████__████████
______███████_____███████
____█████████________██████"
December 21, 2014
December 21, 2014
"mi-a venit un dor de mama

mi-a venit un dor de mama
nu de acum m-ai de demult
de cand a plecat sarmana
si s-a dus in cerul sfant!

mama ai plecat devreme
asa a vrut dumnezeu
era-i plina de probleme
suferea-i mama la greu

probleme de sanatate
cu dureri de nedescris!
ai dus viata m-ai departe
pan te-ai dus in paradis!

inima in mine plange
sufletu-mi plange la fel
as vrea sa stiu ca esti bine
c-ai avut bun sufletel

suntem multi copiii tai
toata caldura ne-ai dat
frati-mi sunt raniti si ei
de cand mama ai plecat!

eu vorbesc in poezie
spun aici sa ma descarc!
mult imi lipsesti mama mie
te pastrez cu gand curat

dar zambetul ti-l vad de multe ori
de dorm s-au poate ca sunt treaza
gandind cum era-i printre noi
ca sufletul meu il imagineaza!

eu sufar mult ca nu te am
dar stiu ca-n sufletul meu esti
candva o sa iti bat la geam!
dar pana atunci, maicuta imi lipsesti!

la dumnezeu ma rog cu stima
ca sa te ierte de pacat!
ca tu ai fost o eroina
pe toti tu ne-ai crescut, ne-ai educat!

ii multumesc lui dumnezeu
si tie mama mea cu chip de floare!
sunt multumita cum sunt eu
cand m-ai gresesc, imi cer iertare!"
December 21, 2014
December 21, 2014
Scrisoare mamei…

La tine mamă, cum sunt stelele?
…de-aici le tot privim strălucitoare,
Acolo sus e cald… e cer senin?
Şi, vin şi-acolo păsări călătoare?...

Şi-acolo mamă florile-nfloresc…
Udate-s tot de ploi… sau, cresc în glastre
Şi pomii cât de- nalţi şi mândri cresc...
Le mai udaţi cu lacrimile noastre?...

Aici se-aprind lumini la Inviere
Sau, poate sufletele noastre ard făclii,
Acolo sus e veşnică lumină...
Sau, sufletele ard doar cât sunt vii !

Tot mai trudeşti la stative măicuţă,
Fuior mai torci, mai coşi pe pânză flori?
…Să pui pe masa îngerilor vama,
Că sus în cer, într-una-s sărbători.

E tot mai tristă lumea... cea din lume,
Un fel de Turnu- Babel nepătruns...
Trimit de-aici scrisoare fără adresă
Dar, ne-întârziat aştept răspuns!
Page 4 of 4

Leave a Tribute

Light a Candle
Lay a Flower
Leave a Note
 
Recent Tributes
December 6, 2021
December 6, 2021

Azi,de Sfantul Niculae,ma iertati mama si tata! 

S-a prins dorul să mă-ndrume, spre sătucul meu cel drag,
Am ajuns, dar n-are cine, să m-aștepte azi în prag.
Poarta zăvorata, rece, parcă nici nu mă mai cheamă,
Și un nod în gât mă ține, că n-am tată și n-am mamă.

Dau ocol cu ochii triști, spre căsuțele vecine,
Văd bătrâni umblând în bețe și le urez doar de bine.
Și privind la banca unde, se strângeau vara vecinii,
Multe stări îmi trec prin suflet, când văd c-au umplut-o spinii.

Mă rezem de poarta veche și țin ochii în pământ,
Parc-o văd pe mama-n curte, cum gătea, spăla cântând.
Nostalgia mă îndeamnă, să privesc si mai departe,
Și văd culmea plină iarna, cu rufele înghețate.

Nici nu stiu cum trece timpul, gândurile-mi stau în loc,
Mi-aș dori copilăria, doar o zi să o întorc.
Să văd curtea plină iarăși, de copii cum alergam,
Sărăcuți, cu lipsuri multe, fericiți dar nu știam.

Cât aș vrea să mănânc astăzi, ciorba mamei cu cartofi,
Să umblu vara desculță, chiar cu găuri în pantofi.
Și-atunci plec că n-are cine să-mi ofere alinare
Merg doar la mormânt pe deal, la părinți c-o lumânare.

Toate au trecut și astăzi, o poveste mi se pare,
Și o port în rugăciune, când merg seara la culcare.
Mă iertați mamă și tată, că vin rar pe la mormânt,
Poate timpul nu-mi permite, dar vă port mereu în gând.

April 17, 2019
April 17, 2019
ERAI ATÂTA DE FRUMOASĂ !
Mamă...sleită de puteri ,după o zi de tras la sapă,
Veneai acasă pe-nserat și buzele-ți cerșeau doar apă...
În traistă ,doar un colț de pâine,uscat de arșița de vară,
Același ce într-un ștergar l-ai învelit mai de cu seară.
Abia intrată în ogradă cătai îndată la pruncuți,
Ștergându-le cu șorțul fața,mustrându-i că erau desculți,
Erai și dumneata desculță ,aveai călcâiele crăpate
La fel ca palmele muncite din zori de ziuă până-n noapte.
Însă în ochi aveai Luceferi,iar zâmbetul de înger bun,
Erai atâta de miloasă...plângeai și piatra de pe drum...
În glas aveai mereu dulceață,iar pieptul îți era căldură...
Chiar și dojana cea mai mare era amară cu măsură.
În palmele, oricât de aspre,era atâta mângâiere
Că aveau puterea să topescă pe loc și cea mai rea durere,
Iar în sărutul de pe frunte era un mir de fericire
Ce ni se prelingea pe suflet ca să ni-l umple cu iubire!
La cuptorașul din ogradă te apucai să faci mâncare,
Iar Luna presăra cu aur în mămăliga dumitale,
Erai atâta de frumoasă...erai atât de obosită...
Abia rupeai pe sub genunchi câte un băț de răsărită!
Mereu în fugă după treabă,dereticând de zor prin casă,
Puneai un strop de gaz în lampă și-apoi ne așezai la masă
Și la lumina chioară-a lămpii și-a candelei de la icoane,
Tăiai cu ața mămăliga...tot căinând că ne-o fi foame!
Dar în puținul de pe masă era atâta-ndestulare
Că rămânea,întotdeauna,câte ceva la fiecare
Și ne-ndemnai să mulțumim cu umilință-n rugăciune,
Ca Dumnezeu să se îndure de noi și-n ziua cea de mâine!
Noi adormeam fără de grijă în șoapta-nchinăciunii sfinte,
În palmele-ți împreunate curgea o lacrimă fierbinte...
Pe care n-o vedeam niciunul...o cunoștea doar Dumnezeu
Și doar acum ,privind în urmă,măicuța mea...o știu și eu!
Recent stories

Invite others to STELA's website:

Invite by email

Post to your timeline